© Traducerea şi permisiunea pentru republicare au fost oferite de către Curtea Constituțională a Republicii Moldova în scopul includerii sale în baza de date HUDOC a Curţii.
© The present text and the authorisation to republish it were granted by the Constitutional Court of the Republic of Moldova for the purpose of its inclusion in the Court’s database HUDOC.
© La traduction et l’autorisation de republier ont été accordées sous l’autorité de la Cour Constitutionnelle de la République de Moldova à son inclusion dans la base de données HUDOC de la Cour.
Aielli și alții v. Italia (dec.) - 27166/18 și 27167/18
Decizia din 10.7.2018 [Secția I]
Articolul 1 din Protocolul nr. 1
Articolul 1 para. 1 din Protocolul nr. 1
Respectarea bunurilor
Reducerea nivelului de indexare a pensiilor din cauza inflației: cerere inadmisibilă
În fapt – În 2011, a fost adoptat decretul-lege nr. 201, potrivit căruia pensiile pentru limita de vârstă al căror cuantum depășește cu mai mult de trei ori pensia minimă garantată nu beneficiază de nicio indexare legată de evoluția costului vieții pentru anii 2012 și 2013. În 2015, Curtea Constituțională a constatat că această măsură este disproporționată și prost motivată. Ca răspuns, decretul-lege nr. 65 a modificat în mod retroactiv prevederile declarate neconstituționale: de acum înainte au fost prevăzute cinci niveluri diferite de reajustare, variind între 0 și 100% din rata inflației, în funcție de valoarea pensiilor.
Reclamanții sunt pensionari a căror pensie a fost diminuată prin reducerea totală sau parțială ca urmare a indexării acesteia, în baza legii din 2015 (prin comparație, reajustarea prevăzută de legislația anterioară a fost întotdeauna mult mai apropiată de rata inflației, în special în cazul celor mai mari pensii). În 2017, însă, Curtea Constituțională a constatat că legislatorul s-a conformat în mod adecvat hotărârii sale precedente din 2015.
În drept – Articolul 1 din Protocolul nr. 1: Scopurile urmărite de către legislatorul italian au fost identificate în mod clar în decretul-lege nr. 65/2015, în rapoartele care însoțesc legea de ratificare și în analiza Curții constituționale. Se urmărea, pe de o parte, să se aducă ordinea juridică în conformitate cu hotărârea Curții Constituționale din 2015, respectându-se totodată echilibrul bugetar și obiectivele de control ale cheltuielilor publice și, pe de altă parte, să se protejeze nivelul minim al prestațiilor sociale și să se garanteze viabilitatea sistemului de asigurări sociale pentru generațiile viitoare. Totuși, în contextul implementării politicilor sociale și economice, legislatorul beneficiază de o marjă largă de discreție. Curtea nu vede motive pentru care s-ar îndepărta de considerentele Curții Constituționale și nici să se îndoiască de faptul că legislatorul italian a urmărit o cauză de utilitate publică, noțiune amplă prin natura ei.
Proporționalitatea prejudiciului nu poate fi evaluată în abstract, avându-se în vedere doar cuantumul sau procentajul reducerii suportate: trebuie analizate toate elementele relevante și plasate în contextul lor.
În speță, decretul-lege nr. 65/2015 nu afecta valoarea nominală a pensiei, ci reducea, cu efect erga omnes, mecanismul de indexare a cuantumului pensiei în funcție de costul vieții. Totuși, pentru anii în discuție (2012 și 2013), indicele costului vieții a crescut cu doar 2,7% și, respectiv, 3%.
Măsura contestată nu pare să fi produs un impact semnificativ pentru anii în cauză: pentru 2012, impactul negativ al dispozițiilor criticate, care este nul pentru pensiile de sub aproximativ 1 500 EUR, este de până la 2,7% pentru pensiile de peste 3 000 EUR; un rezultat similar poate fi obținut pentru 2013.
Cu privire la impactul pe care această măsură ar fi avut-o și ar continua să îl aibă începând cu 2014, pe calea repercusiunii cumulative (trascinamento), Curtea nu împărtășește opinia reclamanților potrivit căreia odată obținute, drepturile lor la pensie nu ar putea fi modificate niciodată în anii următori. Reducerea sau modificarea sumei prestațiilor acordate cu titlul de regim de securitate socială ține de puterea legislativă a statelor.
Mai mult, legislatorul a trebuit să intervină într-un context economic dificil. Decretul-lege contestat urmărea realizarea unei operațiuni de redistribuire în favoarea pensiilor de nivel moderat, menținând în același timp viabilitatea sistemului de securitate socială în favoarea generațiilor viitoare, într-un context economic în care marja de manevră a statului italian era restrânsă de resursele sale limitate și de riscul deschiderii de către Comisia Europeană a unei proceduri pentru deficit excesiv (efectele hotărârii Curții Constituționale din 2015 riscau să crească deficitul bilanțului statului dincolo de pragul de 3% din PIB).
În hotărârea sa din 2017, pentru a judeca eîn mod echitabil și proporțional sistemul criticat, Curtea constituțională a subliniat, pe de o parte, că blocarea indexării ar fi aplicată treptat, în funcție de valoarea pensiei, cu cinci categorii prevăzute în acest sens, și, pe de altă parte, că reevaluarea pierdută pentru anii 2012 și 2013 din cauza limitării criticate ar fi parțial recuperată începând cu 2014.
Astfel, efectele reformei mecanismului de indexare privind pensiile reclamanților nu sunt de nivelul care ar putea să expună persoanele interesate unor dificultăți de subzistență incompatibile cu articolul 1 din Protocolul nr. 1. Ingerința în discuție nu le-a impus reclamanților o sarcină excesivă.
Concluzie: inadmisibilă (vădit nefondată).
(Vezi fișele tematice Măsuri de austeritate și Persoane în vârstă)
Full & Egal Universal Law Academy