©Documentul a fost pus la dispoziţie cu sprijinul Consiliului Superior al Magistraturii din România () şi al Institutului European din România (). Permisiunea de a republica această traducere a fost acordată exclusiv în scopul includerii sale în baza de date HUDOC.
©The document was made available with the support of the Superior Council of Magistracy of Romania () and the European Institute of Romania (). Permission to re-publish this translation has been granted for the sole purpose of its inclusion in the Court’s database HUDOC.
Traducere din limba franceză
Consiliul Europei
Curtea Europeană a Drepturilor Omului
Secţia a III-a
HOTĂRÂRE
Cererea nr. 34855/03
prezentată de Victoria BOC
împotriva României
Curtea Europeană a Drepturilor Omului (secţia a treia), statuând la data de 3 iunie 2008 în cadrul unei camere formate din:
Josep Casadevall, preşedinte,
Corneliu Bîrsan,
Boštjan M. Zupančič,
Egbert Myjer,
Ineta Ziemele,
Luis López Guerra,
Ann Power, judecători,
şi Santiago Quesada, grefier de secţie,
Având în vedere cererea menţionată anterior înaintată la data de 15 septembrie 2003,
Având în vedere decizia Curţii de a se prevala de art. 29 alin. 3 din Convenţie şi de a examina împreună admisibilitatea şi fondul cauzei,
Având în vedere declaraţiile formale de acceptare a unei soluţionări amiabile a cauzei,
După ce a deliberat asupra ei, a pronunţat următoarea hotărâre:
ÎN FAPT
Reclamanta, doamna Victoria Boc, este cetăţean român, s-a născut în 1924 şi locuieşte la Bucureşti. A fost reprezentată în faţa Curţii de doamna Codruţa Ioana Dunareanu, avocată la Bucureşti. Guvernul român (Guvernul) a fost reprezentat de agentul guvernamental, domnul Răzvan-Horaţiu Radu, de la Ministerul Afacerilor Externe.
Faptele cauzei, aşa cum au fost expuse de părţi, se pot rezuma după cum urmează.
În 2002 reclamanta a sesizat Judecătoria Bucureşti cu o acţiune împotriva Consiliului Local Bucureşti (Consiliul Local) în reparaţie a prejudiciului ce i-a fost cauzat de folosirea ilegală de către stat a două din apartamentele sale. Prin sentinţa din 28 martie 2002, confirmată prin decizia definitivă a Tribunalului Bucureşti din 16 octombrie 2002, instanţa a admis acţiunea sa şi a condamnat Consiliul Local să-i plătească suma de 19.706.902 lei vechi româneşti (ROL). Reclamanta a depus mai multe cereri la Primărie şi la Consiliul Local pentru a obţine executarea sentinţei din 28 martie 2002.
Printr-o scrisoare din 19 martie 2003 Consiliul Local a informat-o că în temeiul art. 3 din Ordonanţa Guvernului nr. 22/2002 Trezoreria statului nu putea face plăţi decât pentru sumele indicate special de Ministerul Finanţelor. Printr-o scrisoare din 5 iunie 2003 Consiliul Local a informat reclamanta că a depus proiectul de buget pe anul 2003 la Primăria Bucureşti la 14 decembrie 2002, dată la care a luat cunoştinţă de soluţia pronunţată în recurs, dar nu şi de motivele care justificau această soluţie pentru a putea formula eventual o cale de atac extraordinară. Prin urmare, creanţa reclamantei trebuie luată în calcul şi aprobată de Consiliul General cu prilejul adoptării bugetului pentru anul 2004.
Reclamanta a încasat suma în trei rate, şi anume la 11 şi 26 mai şi 28 decembrie 2004.
PLÂNGERI
Invocând art. 6 alin. 1 din Convenţie şi 1 din Protocolul nr. 1 la Convenţie, reclamanta se plânge de neexecutarea într-un termen rezonabil de către autorităţile naţionale a deciziei din 16 octombrie 2002.
ÎN DREPT
La 12 mai 2008 Curtea a primit de la Guvern declaraţia următoare :
« Subsemnatul, Răzvan-Horaţiu Radu, agent guvernamental în faţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, declar că Guvernul român se oferă să plătească doamnei Victoria Boc, cu titlu gratuit, suma de 900 euro (nouăsute euro) în vederea unei soluţionări pe cale amiabilă a cauzei având la bază cererea susmenţionată în curs în faţa Curţii Europene a Drepturilor Omului.
Această sumă, care va acoperi orice prejudiciu moral precum şi costurile şi cheltuielile, va fi convertită în lei româneşti la cursul de schimb aplicabil la data plăţii şi va fi scutită de orice fel de impozit ce ar fi eventual aplicabil. Se va plăti în termen de trei luni de la data notificării deciziei Curţii pronunţată în conformitate cu art. 37 alin. 1 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului. În caz de neplată în termenul stabilit, Guvernul se obligă să plătească, începând de la data expirării termenului amintit şi până la momentul plăţii efective a sumei respective, o dobândă simplă, a cărei rată este egală cu rata dobânzii pentru facilitatea de credit marginal practicată de Banca Centrală Europeană, la care se vor adăuga trei puncte procentuale. Această plată va însemna soluţionarea definitivă a cauzei. »
La 7 martie 2008 Curtea a primit declaraţia următoare semnată de partea reclamantă şi reprezentantul său:
« Subsemnata, Codruta Ioana Dunareanu, reprezentanta părţii române, constat că Guvernul român este dispus să plătească doamnei Victoria Boc, cu titlu gratuit, suma de 900 euro (nouăsute euro) în vederea unei soluţionări pe cale amiabilă a cauzei având la bază cererea susmenţionată în curs în faţa Curţii Europene a Drepturilor Omului.
Această sumă, care va acoperi orice prejudiciu moral precum şi costurile şi cheltuielile, va fi convertită în lei româneşti la cursul de schimb aplicabil la data plăţii şi va fi scutită de orice fel de impozit ce ar fi eventual aplicabil. Se va plăti în termen de trei luni de la data notificării deciziei Curţii pronunţată în conformitate cu art. 37 alin. 1 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului. Începând de la data expirării termenului amintit şi până la momentul plăţii efective a sumei respective, se va plăti o dobândă simplă, a cărei rată este egală cu rata dobânzii pentru facilitatea de credit marginal practicată de Banca Centrală Europeană, la care se vor adăuga trei puncte procentuale.
Accept această propunere şi renunţ de altfel la orice pretenţie împotriva României în privinţa faptelor aflate la originea cererii respective. Declar cauza definitiv soluţionată.»
Curtea ia act de soluţionarea pe care amiabilă la care au ajuns părţile. Ea consideră că aceasta se inspiră din respectarea drepturilor omului pe care le recunosc Convenţia şi Protocoalele sale şi nu constată de altfel niciun motiv de ordine publică ce ar putea impune continuarea examinării cererii (art. 37 alin. 1 in fine din Convenţie).
PENTRU ACESTE MOTIVE,
CURTEA,
ÎN UNANIMITATE:
Decide să scoată cererea de pe rol.
Josep Casadevall,
preşedinte
Santiago Quesada,
grefier
Full & Egal Universal Law Academy