Traducere neoficială a variantei engleze a deciziei,
efectuată de către asociaţia obştească „Juriştii pentru drepturile omului”
SECŢIUNEA A PATRA
DECIZIE
Cererea nr. 24344/02
depusă de Galina BURLEA
împotriva Republicii Moldova
Curtea Europeană a Drepturilor Omului (Secţiunea a Patra), întrunită la 9 octombrie 2007, în cadrul unei camere compuse din:
DlJ. Casadevall, Preşedinte,
DlG. Bonello,
DlK. Traja,
DlS. Pavlovschi,
DlL. Garlicki,
DlJ. Šikuta,
DnaP. Hirvelä, judecători,
şi dna F. Aracı, Grefier adjunct al Secţiunii,
Având în vedere cererea sus-menţionată depusă la 24 mai 2002,
Având în vedere decizia de a aplica articolul 29 § 3 al Convenţiei şi de a examina admisibilitatea cererii concomitent cu fondul acesteia,
În urma deliberării, decide următoarele:
ÎN FAPT
Reclamantul, dna Galina Burlea, este un cetăţean al Republicii Moldova care s-a născut în anul 1966 şi care locuieşte în Durleşti. El a fost reprezentat în faţa Curţii de către dl V. Constantinov, avocat din Chişinău. Guvernul Republicii Moldova („Guvernul”) a fost reprezentat de către Agentul său, dl V. Grosu.
Faptele cauzei, aşa cum au fost prezentate de reclamant, pot fi rezumate în felul următor.
Reclamantul era acţionar al unei companii. În noiembrie 1998, el a vândut acţiunile sale unui terţ.
În aprilie 2001, un alt acţionar al companiei a intentat o acţiune judiciară împotriva reclamantului şi împotriva cumpărătorului acţiunilor, solicitând anularea contractului pe motivul unui pretins drept de preempţiune.
La 7 mai 2001, Judecătoria sectorului Botanica a pronunţat o hotărâre prin care contractul de vânzare a acţiunilor a fost declarat nul. Reclamantul a depus apel împotriva acestei hotărâri judecătoreşti.
La 11 iulie 2001, Tribunalul Chişinău a respins apelul şi a menţinut hotărârea din 7 mai 2001. Reclamantul a depus recurs la Curtea de Apel.
Un complet al Curţii de Apel a început examinarea recursului la 1 noiembrie 2001 şi a decis că era necesară opinia unui expert. Din acest motiv, examinarea cauzei a fost amânată pentru 29 noiembrie 2001.
La 29 noiembrie 2001, un alt complet al Curţii de Apel, compus din judecătorii M.P. (preşedinte), S.N. şi G.S., a reluat examinarea recursului şi l-a respins. Această decizie este irevocabilă.
Reclamantul pretinde că el nu a ştiut despre schimbarea componenţei completului până în ziua şedinţei. Reclamantul mai susţine că, la data şedinţei din 29 noiembrie 2001, nu cunoştea că mandatul judecătorului M.P. nu a fost prelungit.
PRETENŢII
Reclamantul s-a plâns, în temeiul articolului 6 al Convenţiei, de încălcarea dreptului său la judecarea în mod echitabil a cauzei sale de către o instanţă instituită de lege, pe motiv de expirare a mandatului judecătorului M.P.
ÎN DREPT
Articolul 37 al Convenţiei, în partea sa relevantă, prevede următoarele:
„1. În orice stadiu al procedurii, Curtea poate hotărî scoaterea de pe rol a unei cereri atunci când circumstanţele permit să se tragă concluzia că:
a) solicitantul nu doreşte să o mai menţină;”
Articolul 43 a1 Regulamentului Curţii, în partea sa relevantă, prevede următoarele:
„1. La orice stadiu al procedurii, Curtea poate decide radierea unei cauze de pe rol în condiţiile art. 37 al Convenţiei.”
La 22 mai 2007, Guvernul a informat Curtea că, la 16 mai 2007, Curtea Supremă de Justiţie a admis cererea de revizuire depusă de Procurorul General, a casat decizia sa din 29 noiembrie 2001, a constatat încălcarea dreptului reclamantului la judecarea în mod echitabil a cauzei sale de către o instanţă instituită de lege şi a dispus rejudecarea recursului reclamantului. De asemenea, Curtea Supremă a acordat reclamantului 200 euro (EUR) cu titlu de prejudiciu moral şi EUR 800 cu titlu de costuri şi cheltuieli. Guvernul a cerut Curţii să declare cererea inadmisibilă.
La 17 septembrie 2007, şi reclamantul a informat Curtea despre rezultatul procedurilor judiciare, care s-au finalizat cu decizia Curţii Supreme de Justiţie din 16 mai 2007. Deoarece Curtea Supremă a constatat violarea articolului 6 § 1 al Convenţiei şi i-a acordat compensaţii cu titlu de prejudiciu moral şi costuri şi cheltuieli, el a cerut Curţii să scoată cererea de pe rol.
Având în vedere articolul 37 § 1 (a) al Convenţiei, Curtea constată că reclamantul nu mai doreşte să-şi menţină cererea. Mai mult, în conformitate cu articolul 37 § 1 in fine, Curtea nu găseşte circumstanţe speciale cu privire la respectarea drepturilor omului garantate prin Convenţie şi Protocoalele sale care ar justifica continuarea examinării cererii (articolul 37 § 1 (a) al Convenţiei şi articolul 43 al Regulamentului Curţii).
Prin urmare, articolul 29 § 3 al Convenţiei nu mai este aplicabil acestei cauze şi ea urmează să fie scoasă de pe rol.
Din aceste motive, Curtea, în unanimitate,
Decide să scoată cererea de pe rolul său.
Fatoş AracıJosep Casadevall
Grefier adjunctPreşedinte
Full & Egal Universal Law Academy