© Traducerea şi permisiunea pentru republicare au fost oferite de către Curtea Supremă de Justiţie a Republicii Moldova în scopul includerii sale în baza de date HUDOC a Curţii.
© The present text and the authorisation to republish it were granted by the Supreme Court of Justice of the Republic of Moldova for the purpose of its inclusion in the Court’s database HUDOC.
© La traduction et l’autorisation de republier ont été accordées sous l’autorité de la Cour Suprême de la République de Moldova à son inclusion dans la base de données HUDOC de la Cour.
Alpha Doryforiki Tileorasi Anonymi Etairia v. Grecia - 72562/10
Hotărârea din 22.2.2018 [Secția I]
Articolul 10
Articolul 10-1
Libertatea de exprimare
Înregistrarea ascunsă a unei figuri publice în scopuri jurnalistice: încălcare; nicio încălcare
În fapt – Compania reclamantă este deținătoarea unui canal grec de televiziune pe nume ALPHA, care transmite două show-uri de televiziune în care au fost prezentate trei înregistrări video filmate cu camera ascunsă. În prima înregistrare video, A.C., pe atunci membru al Parlamentului elen și președinte al unei comisii parlamentare cu privire la jocurile electronice, a fost înfățișat intrând într-o sală de jocuri de noroc și jucând la două aparate. Cea de-a doua înregistrare arăta o întâlnire dintre A.C. și colegi ai prezentatorului emisiunii, la care lui A.C. i s-a arătat prima înregistrare video. Cea de-a treia înregistrare video reda o întâlnire dintre A.C. și gazda televiziunii, în biroul acestuia din urmă.
Ca reacție la aceste transmisiuni, Consiliul Național al Radio-televiziunii a dispus plata a 100,000 EUR de către compania reclamantă pentru fiecare show de televiziune la care au fost prezentate acele înregistrări video, precum și prezentarea deciziei Consiliului timp de trei zile consecutive în cadrul principalului ei buletin de știri. Decizia a fost menținută de către ministrul Presei. Ulterior, Curtea Administrativă Supremă a respins cererea companiei reclamante privind anularea deciziei.
În procedurile din fața Curții, compania reclamantă s-a plâns că sancțiunile care i-au fost impuse de către Consiliul Național al Radio-televiziunii i-au încălcat dreptul la libertatea de exprimare, fiind contrare articolului 10 din Convenție.
În drept – Articolul 10: Sancțiunile impuse în privința companiei reclamante pentru prezentarea înregistrărilor video au constituit o ingerință în libertatea ei de exprimare. Totuși, ingerința fusese „prevăzută de lege” și urmărea scopul legitim al protecției drepturilor și a reputației altora, în special a dreptului lui A.C. la respectarea imaginii sale, a afirmațiilor și a reputației sale.
Stabilind dacă ingerința a fost „necesară într-o societate democratică”, Curtea a analizat întregul reportaj și a confirmat constatarea autorităților naționale cu privire la faptul că acest subiect prezenta o chestiune de interes public. Curtea a notat că A.C. era o figură politică proeminentă și că, deși subiectul reportajului se axase pe conduita lui A.C. și nu pe o discuție generală referitoare la jocurile de noroc electronice, el putea fi transmis în mod legitim.
(a) Prima înregistrare video – Prima înregistrare video a fost făcută într-un spațiu public în care putea fotografia sau filma oricine. Prin urmare, autoritățile naționale trebuiau să includă în evaluarea lor faptul că, prin intrarea sa într-o sală de jocuri de noroc, A.C. se putea aștepta în mod legitim ca conduita sa să fie monitorizată atent și chiar înregistrată pe o cameră, în special dat fiind faptul că era o figură publică. Așadar, autoritățile naționale nu au asigurat un echilibru rezonabil de proporționalitate între măsurile care au restricționat dreptul companiei reclamante la libertatea de exprimare și scopul legitim urmărit.
Concluzie: încălcare (unanimitate).
(b) Cea de-a doua și cea de-a treia înregistrare video – Spre deosebire de situația din prima înregistrare, A.C. a fost îndreptățit să se aștepte la respectarea vieții private în privința celei de-a doua și a celei de-a treia înregistrări (odată intrat în spații private pentru a discuta incidentele înregistrate) și să se aștepte că aceste conversații nu vor fi înregistrate fără consimțământul său explicit.
În opinia Curții, concluzia autorităților naționale potrivit căreia compania reclamantă a depășit limitele jurnalismului responsabil nu a fost una nerezonabilă, în măsura în care avea în vedere cea de-a doua și cea de-a treia înregistrare. Făcând diferența dintre Haldimann și alții v. Elveția și prezenta speță, Curtea a notat că compania reclamantă nu a făcut niciun efort pentru a compensa intruziunea în viața privată a lui A.C.; din contra, conduita jurnaliștilor a sugerat, de fapt, că încălcarea Codului eticii jurnalistice și a Codului penal a fost una deliberată. Curtea a făcut, de asemenea, diferența dintre cazul companiei reclamante și cazul Radio Twist a.s. v. Slovacia, de vreme ce angajații companiei reclamante și nu părți terțe erau responsabili de utilizarea de mijloace ilegale pentru înregistrarea lui A.C. în timpul jocului și a reacției sale cu privire la conținutul primei înregistrări.
Motivele oferite de către autoritățile grecești au fost, așadar, „relevante” și „suficiente” pentru a justifica ingerința în privința celei de-a doua și a celei de-a treia înregistrări video.
Concluzie – nicio încălcare (unanimitate).
De asemenea, Curtea a reținut, în unanimitate, o încălcare a articolului 6 din Convenție cu privire la durata procedurilor din fața Curții Administrative Supreme.
Articolul 41: 7,000 EUR cu privire la prejudiciului moral suferit; 33,000 EUR cu privire la prejudiciul material suferit, reținându-se că compania reclamantă a plătit doar 100,000 EUR din amenda de 200,000 EUR.
(Vezi Haldimann și alții v. Elveția, 21830/09, 24 februarie 2015, Nota informativă 182; și Radio Twist a.s. v. Slovacia, 62202/00, 19 decembrie 2006, Nota informativă 92)
Full & Egal Universal Law Academy