© Consiliul Europei/Curtea Europeană a Drepturilor Omului, 2012. Prezenta traducere a fost efectuată cu sprijinul Fondului Fiduciar pentru Drepturile Omului al Consiliului Europei (/humanrightstrustfund ). Această traducere nu obligă Curtea. Pentru mai multe informații, a se vedea indicația cu privire la drepturile de autor de la sfârșitul acestui document.
© Council of Europe/European Court of Human Rights, 2012. This translation was commissioned with the support of the Human Rights Trust Fund of the Council of Europe (/humanrightstrustfund ). It does not bind the Court. For further information see the full copyright indication at the end of this document.
© Conseil de l’Europe/Cour européenne des droits de l’homme, 2012. La présente traduction a été effectuée avec le soutien du Fonds fiduciaire pour les droits de l’homme du Conseil de l’Europe ( /humanrightstrustfund ). Elle ne lie pas la Cour. Pour plus de renseignements veuillez lire l’indication de copyright/droits d’auteur à la fin du présent document.
Notă de informare privind jurisprudența Curții Nr. 110
Iulie 2008
Chember c. Rusiei - 7188/03
Hotărâre 3.7.2008 [Secția I]
Articolul 3
Pedeapsă inumană
Volum excesiv de exercițiu fizic impus ca pedeapsă unui recrut ale cărui probleme de sănătate erau cunoscute și lipsa unei anchete eficiente în acest sens: violări
În fapt: În timpul efectuării stagiului militar, reclamantul, care fusese scutit de exercițiu fizic și de antrenament în grup din cauza unor probleme la genunchi despre care se știa și de care se tratase anterior, se afla într-un grup de persoane cărora li s-a ordonat să execute 350 de genuflexiuni ca pedeapsă pentru faptul că nu făcuse bine curățenie în cazarmă. Reclamantul și-a pierdut cunoștința în timpul exercițiului și a fost transportat la spital. El a fost diagnosticat ulterior cu leziuni la nivelul coloanei vertebrale, liberat de stagiul militar din motive medicale și declarat invalid de gradul doi. Reclamantul nu mai poate merge normal. În urma unei anchete, parchetul a decis să nu înceapă urmărire penală în privința ofițerilor responsabili din lipsa probelor privind comiterea unei infracțiuni. Cererea de despăgubire depusă de reclamant în fața instanțelor civile a fost respinsă pe motiv de lipsă a unei constatări a vinovăției în cadrul procedurii penale. Între timp, mama reclamantului s-a plâns unui procuror militar ierarhic superior despre decizia de a nu începe urmărirea penală, însă acesta a refuzat să-i examineze plângerea atâta timp cât instanța civilă nu-i va fi returnat dosarul. De atunci reclamantul nu a mai primit nicio informație la acest subiect.
În drept: Articolul 3
(a) Aspectul material: Chiar dacă exercițiul fizic solicitant este parte componentă a disciplinei militare, el nu trebuie să pună în pericol sănătatea și bunăstarea recruților sau să înjosească demnitatea acestora. Reclamantul a fost supus unui exercițiu fizic forțat până când și-a pierdut cunoștința iar leziunea pe care a suferit-o în urma efortului, i-a afectat sănătatea pe termen lung. Deși erau la curent cu problemele lui de sănătate, motiv pentru care l-au și eliberat de exercițiul fizic și de antrenamentele în grup, superiorii l-au obligat să execute anume acel exercițiu care ar fi exercitat o presiune puternică asupra genunchilor și coloanei vertebrale. Severitatea pedepsei nu avea la origine nicio explicație de ordin disciplinar sau militar. Prin urmare, aceasta a fost impusă în mod deliberat pentru a-i provoca reclamantului suferințe fizice intense, constituind astfel o pedeapsă inumană.
Concluzie: violare (unanim).
(b) Aspectul procedural: Curtea a relevat numeroase lacune în ancheta penală efectuată la nivel național (lipsa unei expertize medicale, omisiunea de a identifica sau audia martorii și omisiunea de a audia reclamantul în persoană sau de a menționa versiunea sa a faptelor în decizia de neîncepere a urmăririi penale, astfel încât acesta nu a mai putut să-și revendice în mod oficial statutul de victimă sau să-și exercite drepturile procedurale). Reclamantul a fost prins într-un cerc vicios în care toți și-au declinat responsabilitatea pentru situația cretă și în care nicio autoritate națională nu a remediat sau revizuit lacunele anchetei. Instanța civilă nu a efectuat o examinare independentă a cazului, ci s-a limitat la a-și baza hotărârea pe concluziile cuprinse în decizia autorităților militare, iar procurorul militar ierarhic superior nu a dat curs plângerii mamei reclamantului considerând că nu mai era nevoie de aceasta după pronunțarea hotărârii de către instanțele civile. Prin urmare, ancheta efectuată de autoritățile ruse în privința acuzațiilor de rele tratamente formulate de reclamant, a fost incompletă, inadecvată și ineficientă.
Concluzie: violare (unanim).
Articolul 13 – La fel ca și în cazul instanțelor civile, care pur și simplu au andosat opinia anchetatorului fără a examina circumstanțele cazului, eficiența oricărui alt remediu care ar fi putut exista ar fi fost compromisă de modul defectuos în care s-a efectuată ancheta penală. În același timp Curtea relevă o particularitate a dreptului penal rus potrivit căreia posibilitatea depunerii unei cereri de despăgubire în materie civilă depinde de motivele neînceperii urmăririi penale. În cazul reclamantului, decizia de a nu începe o urmărire penală a superiorilor săi pe motiv că nu s-ar fi comis nicio infracțiune, a constituit un obstacol insurmontabil pentru o eventuală acțiune civilă a reclamantului.
Concluzie: violare (unanim).
Articolul 41 – EUR 10,000 pentru daune morale.
© Consiliul Europei/Curtea Europeană a Drepturilor Omului
Acest rezumat redactat de Grefă nu obligă Curtea.
Apăsați aici pentru Notele de informare referitoare la jurisprudență
© Consiliul Europei/Curtea Europeană a Drepturilor Omului, 2012.
Limbile oficiale ale Curții Europene a Drepturilor Omului sunt engleza și franceza. Această traducere a fost efectuată cu sprijinul Fondului Fiduciar pentru Drepturile Omului al Consiliului Europei (/humanrightstrustfund ). Ea nu obligă Curtea, care, de altfel, nu își asumă nicio responsabilitate pentru calitatea acesteia. Ea poate fi descărcată din baza de date a jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului HUDOC ( ) sau din orice altă bază de date căreia HUDOC i-a transmis acest document. Traducerea poate fi reprodusă în scopuri necomerciale cu condiția ca titlul cauzei să fie citat în întregime împreună cu indicația de mai sus privind drepturile de autor și referința la Fondul Fiduciar pentru Drepturile Omului al Consiliului Europei. Orice persoană care intenționează să utilizeze fragmente din prezenta traducere în scopuri comerciale este rugată să contacteze adresa următoare: publishing@
© Council of Europe/European Court of Human Rights, 2012.
The official languages of the European Court of Human Rights are English and French. This translation was commissioned with the support of the Human Rights Trust Fund of the Council of Europe (/humanrightstrustfund ). It does not bind the Court, nor does the Court take any responsibility for the quality thereof. It may be downloaded from the HUDOC case-law database of the European Court of Human Rights ( ) or from any other database with which the Court has shared it. It may be reproduced for non-commercial purposes on condition that the full title of the case is cited, together with the above copyright indication and reference to the Human Rights Trust Fund. If it is intended to use any part of this translation for commercial purposes, please contact publishing@ .
© Conseil de l’Europe/Cour européenne des droits de l’homme, 2012.
Les langues officielles de la Cour européenne des droits de l’homme sont le français et l’anglais. La présente traduction a été effectuée avec le soutien du Fonds fiduciaire pour les droits de l’homme du Conseil de l’Europe (/humanrightstrustfund ). Elle ne lie pas la Cour, et celle-ci décline toute responsabilité quant à sa qualité. Elle peut être téléchargée à partir de HUDOC, la base de jurisprudence de la Cour européenne des droits de l’homme ( ), ou de toute autre base de données à laquelle HUDOC l’a communiquée. Elle peut être reproduite à des fins non commerciales, sous réserve que le titre de l’affaire soit cité en entier et s’accompagne de l’indication de copyright ci-dessus ainsi que de la référence au Fonds fiduciaire pour les droits de l’homme. Toute personne souhaitant se servir de tout ou partie de la présente traduction à des fins commerciales est invitée à le signaler à l’adresse suivante : publishing@
Full & Egal Universal Law Academy