©Documentul a fost pus la dispoziţie cu sprijinul al Institutului European din România” (). Permisiunea de a republica această traducere a fost acordată exclusiv în scopul includerii sale în baza de date HUDOC.
©The document was made available with the support European Institute of Romania (). Permission to re-publish this translation has been granted for the sole purpose of its inclusion in the Court’s database HUDOC.
El-Masri împotriva fostei Republici Iugoslave a Macedoniei (MC) - 39630/09
Hotărârea din 13.12.2012
Art. 5 § 1: Arestare sau detenţie legalã
Detenţie în timpul şi ulterior unei operaţiuni de „predare extraordinară” către nişte agenţi ai CIA: încălcări
În fapt – Reclamantul, resortisant german, pretinde că la 31 decembrie 2003, s-a îmbarcat la bordul unui autobuz cu destinaţia Skopje. La frontiera macedoneană, valabilitatea paşaportului său german, care tocmai îi fusese eliberat, a suscitat bănuieli. Autorităţile macedonene l-au interogat cu privire la eventualele sale legături cu diferite organizaţii şi grupări islamiste. A fost apoi condus într-o cameră de hotel în Skopje unde a fost reţinut timp de 23 zile. Pe parcursul detenţiei sale, a fost supravegheat în permanenţă şi interogat în mai multe rânduri. Orice contact cu ambasada Germaniei i-a fost refuzat. Atunci când într-o zi, a declarat că intenţiona să plece, i s-a pus un pistol la cap, fiind ameninţat că va fi ucis. În cea de-a treisprezecea zi a deţinerii, reclamantul a intrat în greva foamei pentru a protesta împotriva menţinerii sale ilegale în detenţie. La 23 ianuarie 2004, încătuşat şi legat la ochi, a fost dus în maşină la aeroportul din Skopje.
Acolo, a fost dus într-o încăpere unde a fost bătut de mai mulţi bărbaţi mascaţi. A fost dezbrăcat cu forţa şi sodomizat cu un obiect. După ce i-a fost administrat cu forţa un supozitor, i s-a pus un scutec şi a fost îmbrăcat cu un trening albastru închis cu mâneci scurte. Legat şi cu o cagulă pe cap, supus unei privări senzoriale totale, persoana în cauză a fost dusă cu forţa până la un avion al CIA care era încercuit de agenţi de securitate macedoneni. Odată aflat la bordul avionului, reclamantul a fost trântit pe podea, legat şi sedat cu forţa. A rămas în această poziţie până la aterizarea avionului la Kabul (Afganistan) unde a fost lipsit de libertate timp de cinci luni.
La 29 mai 2004, reclamantul a fost adus în Germania, prin Albania. În octombrie 2008, acesta a sesizat parchetul din Skopje printr-o plângere penală, care a fost respinsă ca nefondată.
În drept – Art. 5: a) Aspectul material
i. Reţinerea reclamantului la Skopje – Detenţia sa la hotelul din Skopje nu a fost autorizată de o instanţă şi nu este atestată de niciun registru de reţineri. Reclamantul nu a avut acces la un avocat şi nu i s-a permis să comunice nici cu familia, nici cu un reprezentant al ambasadei Germaniei. A fost de asemenea privat de orice posibilitate de a fi trimis înaintea unei instanţe pentru a se examina legalitatea detenţiei sale. Este complet inacceptabil ca, într-un stat condus în baza principiului preeminenţei dreptului, o persoană să poată fi lipsită de libertate într-un loc de detenţie excepţional şi în afara oricărui cadru legal. Caracterul extrem de neobişnuit al presupusului loc de detenţie sporeşte caracterul arbitrar al lipsirii de libertate la care a fost supus reclamantul. Aceasta constituie o încălcare deosebit de gravă a dreptului său la libertate şi siguranţă.
ii. Detenţia ulterioară a reclamantului – În speţă, reclamantul a fost supus unei „predări extraordinare”, o măsură care implică o lipsire de libertate în afara sistemului juridic obişnuit şi care, prin nerespectarea deliberată a garanţiilor unui proces echitabil, este complet incompatibilă cu statul de drept şi cu valorile apărate de Convenţie. De altfel, reţinerea persoanelor suspecte de terorism în cadrul programului de „predări” instituit de autorităţile americane a fost deja judecată ca arbitrară în cauze similare. În aceste condiţii, ar fi trebuit să fie clar pentru autorităţile macedonene că, odată predat autorităţilor americane, reclamantul era supus unui risc real de a cunoaşte o încălcare flagrantă a drepturilor sale, în sensul art.5. Or, nu numai că autorităţile macedonene nu şi-au respectat obligaţia pozitivă de a-l proteja pe reclamant de o detenţie contrară acestui articol, dar au şi facilitat în mod activ reţinerea sa ulterioară în Afganistan, predându-l agenţilor CIA, deşi erau sau ar fi trebuit să fie la curent cu riscul inerent al acestui transfer.
Ţinând seama de cele menţionate, răpirea şi reţinerea reclamantului constituie o „dispariţie forţată” aşa cum este definită de dreptul internaţional. Guvernul pârât trebuie considerat responsabil pentru încălcările drepturilor care decurg din art.5 la care a fost supus reclamantul, pe toată perioada captivităţii sale.
Concluzie: încălcare (unanimitate).
b) Aspect procedural – Curtea a constatat deja în temeiul art. 3 că statul pârât nu a realizat o anchetă eficientă cu privire la acuzaţiile de rele tratamente aduse de reclamant. Din aceleaşi motive, aceasta apreciază că susţinerile credibile ale persoanei interesate, conform cărora ar fi fost supus unei detenţii arbitrare, nu au făcut obiectul unei anchete serioase.
Concluzie: încălcare (unanimitate).
Full & Egal Universal Law Academy