Consiliul Europei/Curtea Europeană a Drepturilor Omului, 2012. Această traducere a fost efectuată cu sprijinul Fondului fiduciar pentru drepturile omului al Consiliului Europei (/humanrightstrustfund). Nu obligă Curtea. Pentru mai multe informaţii, a se vedea referinţele cu privire la drepturile de autor de la sfârşitul prezentului document.
Council of Europe/European Court of Human Rights, 2012. This translation was commissioned with the support of the Human Rights Trust Fund of the Council of Europe (/humanrightstrustfund). It does not bind the Court. For further information see the full copyright indication at the end of this document.
Conseil de l’Europe/Cour Européenne des Droits de l’Homme, 2012. La présente traduction a été effectuée avec le soutien du Fonds fiduciaire pour les droits de l’homme du Conseil de l’Europe (/humanrightstrustfund). Elle ne lie pas la Cour. Pour plus de renseignements veuillez lire l’indication de copyright/droits d’auteur à la fin du présent document.
Notă informativă privind jurisprudența Curții nr. 128
Martie 2010
Grosaru c. României - 78039/01
Hotărâre din 2.3.2010 [Secția a III-a]
Articolul 3 din Protocolul nr. 1
Alegerea corpului legislativ
Libera exprimare a opiniei poporului
Contencios postelectoral privind reprezentarea parlamentară a unei minorități naționale: violare
Articolul 13
Recurs efectiv
Contencios postelectoral relativ la reprezentarea parlamentară a unei minorități naționale: violare
În fapt – Reclamantul a fost candidat la alegerile legislative din 2000, vizând mandatul care revine minorității italiene din România. Candidatura sa a fost prezentată în numele unei dintre organizațiile care reprezintă minoritatea italiană în 19 circumscripții din 42. După numărarea voturilor, Biroul Electoral Central, în temeiul Legii electorale, a atribuit mandatul de deputat revenindu-i minorității italiene organizației din care făcea partea reclamantul. Deși acesta a fost candidatul care a obținut cel mai mare număr de voturi la nivel național, mandatul de deputat a fost atribuit unui alt membru al organizației, care a obținut cel mai mare număr de voturi în una și aceeași circumscripție. Contestațiile reclamantului au fost respinse.
În drept – Articolul 3 din Protocolul nr.1: cauza se referă la atribuirea unui mandat de deputat, adică este o problematică de drept postelectoral. Legea electorală nu prevede în mod clar modalitățile de atribuire a mandatului parlamentar ce-i revine organizației câștigătoare reprezentantă a unei minorități naționale. Astfel, Biroul Electoral Central trebuie să determine numele și prenumele primului candidat înscris pe lista organizației, ce are dreptul la un mandat de deputat și care a acumulat cel mai mare număr de voturi. Legea nu precizează dacă se referă la cel mai mare număr de voturi la nivel național sau la nivel de circumscripție electorală. În speță, Biroul Electoral Central a optat pentru o metoda bazată pe reprezentativitatea teritorială, și nu pe reprezentativitatea națională. Lipsa de claritate a dispozițiilor pertinente în domeniu impunea autorităților naționale să fie prudente în interpretarea lor, având în vedere impactul direct pe care aceasta îl puteau avea asupra rezultatelor alegerilor. Biroul Electoral Central nu a precizat dacă era vorba de o primă interpretare a acestei prevederi sau dacă exista o practică constantă în materie. Acesta nu e explicat de ce criteriul de reprezentativitate teritorială se aplica minorităților naționale, deși acestea beneficiau, sub alte aspecte legate cu alegerile, de prevederi speciale legate criteriul de reprezentativitate națională. În fine, Guvernul nu a furnizat mai multe informații. Prin urmare, prevederile pertinente nu corespundeau la momentul faptelor cu cerințele de precizie impuse de jurisprudența Curții. Totuși, aceasta ia act de modificarea legislativă intervenită cu privire la aplicabilitatea prevederii litigioase, precizând deja că mandatul de deputat al minorităților naționale este atribuit candidatului circumscripției electorale în care lista candidaților depusă a obținut cel mai mare număr de voturi, deși această modificare este ulterioară faptelor denunțate de reclamant și nu permit remedierea situației sale. De asemenea, Biroul Electoral Central și comisia de validare a Camerei Deputaților au examinat contestația reclamantului, apoi au respins-o ca fiind neîntemeiată. Regulile de creare a acestor organe, constituite dintr-un număr mare de membri reprezentând partide politice, nu par a fi de natură să ofere o garanție suficientă de imparțialitate. În plus, nicio instanță națională nu s-a pronunțat asupra interpretării dispoziției legale în cauză, nici Curtea Supremă de Justiție, și nici Curtea Constituțională. Or, este important ca alegațiile reclamantului să fie examinate în cadrul unei proceduri judiciare. În aceste condiții, lipsa de claritate a Legii electorale în ceea ce privește minoritățile naționale și absența garanțiilor suficiente privind imparțialitatea organelor împuternicite să examineze contestațiile reclamantului au încălcat însăși esența drepturilor garantate de articolul 3 din Protocolul nr.1.
Concluzie: violare (unanimitate).
Articolul 13 din Convenție coroborat cu articolul 3 din Protocolul nr.1: reclamantul a fost obiectul absenței controlului judiciar pentru interpretarea legislației electorale litigioase.
Concluzie: violare (unanimitate)
Articolul 41: 5 000 EUR pentru daune morale.
Consiliul Europei/Curtea Europeană a Drepturilor Omului, 2012
Limbile oficiale ale Curţii Europene a Drepturilor Omului sunt engleza şi franceza. Această traducere a fost realizată cu sprijinul Fondului fiduciar pentru drepturile omului al Consiliului Europei (/humanrightstrustfund). Nu obligă Curtea, care, de altfel, nu îşi asumă răspunderea pentru calitatea acesteia. Traducerea poate fi descărcată din baza de date HUDOC a Curţii Europene a Drepturilor Omului () sau din oricare altă bază de date în care Curtea a făcut această traducere disponibilă. Poate fi reproducă în scop necomercial, cu condiţia ca titlul cauzei să fie citat în întregime, împreună cu referirea la dreptul de autor menţionat anterior la Fondul fiduciar pentru drepturile omului. Dacă intenţionaţi să utilizaţi vreun fragment din această traducere în scop comercial, vă rugăm să contactaţi publishing@.
Council of Europe/ European Court of Human Rights, 2012
The official languages of the European Court of Human Rights are English and French. This translation was commissioned with the support of the Human Rights Trust Fund of the Council of Europe (/humanrightstrustfund). It does not bind the Court, nor does the Court take any responsibility for the quality thereof. It may be douwloaded from the HUDOC case-law database of the European Court of Human Rights () or from any other database with which the Court has share it. It may be reproduced for non-commercial purposes on condition that the full title of the case is cited, together with the above copyright indication and reference to the Human Rights Trust Fund. If it is intended to use any part of this translation for commercial purposes, please contact publishing@.
Conseil de l’Europe/ Cour Européenne des Droits de l’Homme, 2012
Les langues officielles de la Cour Européenne des Droits de l’Homme sont le français et l’anglais. La présente traduction a été effectuée avec le soutien du Fonds fiduciaire pour les droits de l’homme du Conseil de l’Europe (/humanrightstrustfund). Elle ne lie pas la Cour, et celle-ci décline toute responsabilité quant à sa qualité. Elle peut étre téléchargée à partir de HUDOC, la base de jurisprudence de la Cour européenne des droits de l’homme () où de toute autre base de données à laquelle HUDOC l’a communiquée. Elle peut etre reproduite à des fins non commerciales, sous reserve que le titre de l’affaire soit cité en entier et s’accompagne de l’indication de copyright ci-dessus ainsi que la référence au Fonds fiduciaire pour les droits de l’homme. Toute personne souhaitant se servir de tout ou partie de la présente traduction à des fins commerciales est invitée à le signaler à l’adresse suivante: publishing@.
Full & Egal Universal Law Academy