© Traducerea şi permisiunea pentru republicare au fost oferite de către Curtea Supremă de Justiţie a Republicii Moldova în scopul includerii sale în baza de date HUDOC a Curţii.
© The present text and the authorisation to republish it were granted by the Supreme Court of Justice of the Republic of Moldova for the purpose of its inclusion in the Court’s database HUDOC.
© La traduction et l’autorisation de republier ont été accordées sous l’autorité de la Cour Suprême de la République de Moldova à son inclusion dans la base de données HUDOC de la Cour.
Jankovskis v. Lituania - 21575/08
Hotărârea din 17.1.2017 [Secţia a IV-a]
Articolul 10
Articolul 10-1
Libertatea de a primi informaţii
Restricţia impusă unui deţinut în cazul accesării unui site web care conţinea informaţii cu caracter educativ: încălcare
În fapt – Reclamantul, un deţinut, s-a plâns că i s-a interzis accesarea unui site web gestionat de Ministerul Educaţiei şi al Ştiinţei, el fiind împiedicat să obţină informaţii de ordin educativ, prin încălcarea articolului 10 din Convenţie.
În drept – Articolul 10: Problema în discuţie nu o constituise refuzul autorităţilor de a oferi informaţiile cerute. Cererea reclamantului a vizat, mai curând, un anumit mijloc de accesare a informaţiilor – prin intermediul internetului – publicate pe un site web care putea fi citit de către public.
Detenţia presupune, în mod inevitabil, o serie de restricţii în privinţa comunicării deţinuţilor cu lumea exterioară, inclusiv în privinţa posibilităţii lor de a primi informaţii. Articolul 10 nu putea fi interpretat ca impunând o obligaţie generală de asigurare a accesului la Internet sau la anumite site-uri pentru deţinuţi. Totuşi, în circumstanţele cauzei, de vreme ce accesul la informaţiile cu caracter educativ era garantat prin legislaţia lituaniană, limitarea accesului la site-ul de internet în discuţie a constituit o ingerinţă în dreptul reclamantului de a primi informaţii. Ingerinţa fusese prevăzută de lege şi urmărise scopul legitim al protejării drepturilor altora şi al prevenirii dezordinii şi comiterii de infracţiuni.
Site-ul web la care dorea să aibă acces reclamantul conţinea informaţii privind programele de învăţare şi de studiu din Lituania. Informaţiile de pe acel site erau actualizate pentru a reflecta, de exemplu, condiţiile de admitere pentru anul universitar curent. Nu fusese nerezonabil să se considere că aceste informaţii erau direct relevante pentru interesul reclamantului de a beneficia de serviciile educaţionale, interes care, la rândul său, era important pentru reabilitarea şi reintegrarea sa ulterioară în societate.
Hotărârile tribunalelor naţionale s-au axat pe interdicţia legală a accesului la internet al deţinuţilor, în loc să examineze argumentele reclamantului potrivit cărora accesul la un anumit site web fusese necesar pentru educaţia sa. Internetul juca un rol important în viaţa de zi cu zi a oamenilor, în special de vreme ce anumite informaţii erau disponibile doar aici. Autorităţile lituaniene nu au abordat posibilitatea oferirii pentru reclamant a unui acces limitat sau controlat la acel site gestionat de o instituţie de stat, fapt care ar fi prezentat cu greu un risc de securitate.
Curtea nu a fost convinsă de caracterul suficient al motivelor pentru justificarea ingerinţei în dreptul reclamantului de a primi informaţii, motive care, în circumstanţele specifice ale cazului, nu puteau fi considerate necesare într-o societate democratică.
Concluzie: încălcare (unanimitate).
Articolul 41: Constatarea existenţei unei încălcări a constituit o satisfacţie echitabilă suficientă în privinţa oricărui prejudiciu moral.
(Vezi Kalda v. Estonia, 17429/10, 19 ianuarie 2016, Nota informativă 192)
Full & Egal Universal Law Academy