© Traducerea şi permisiunea pentru republicare au fost oferite de către Curtea Supremă de Justiţie a Republicii Moldova în scopul includerii sale în baza de date HUDOC a Curţii.
© The present text and the authorisation to republish it were granted by the Supreme Court of Justice of the Republic of Moldova for the purpose of its inclusion in the Court’s database HUDOC.
© La traduction et l’autorisation de republier ont été accordées sous l’autorité de la Cour Suprême de la République de Moldova à son inclusion dans la base de données HUDOC de la Cour.
Magyar Kétfarkú Kutya Párt v. Ungaria - 201/17
Hotărârea din 23.1.2018 [Secția a IV-a]
Articolul 10
Articolul 10-1
Libertatea de exprimare
Amendă impusă unui partid politic pentru punerea la dispoziția votanților a unui program pentru telefonul mobil care să le permită distribuirea de fotografii sub anonimat ale buletinelor lor de vot: încălcare
În fapt – În 2016, în Ungaria a avut loc un referendum legat de planul Uniunii Europene de transfer al refugiaților. Chiar înainte de referendum, reclamantul, un partid politic, a pus la dispoziția votanților un program pentru telefonul mobil pe care aceștia îl puteau utiliza pentru a încărca și distribui către public, sub anonimat, fotografii cu buletinele lor de vot. Ca urmare a depunerii unor plângeri de către o persoană privată la Comisia Electorală Națională, reclamantul a fost amendat pentru încălcarea principiilor corectitudinii și al secretului alegerilor.
În fața Curții Europene, reclamantul s-a plâns că impunerea unei amenzi i-a încălcat dreptul la libertatea de exprimare, așa cum este garantat acesta de articolul 10.
În drept – Articolul 10: Programul pentru telefonul mobil a fost conceput de către reclamant pentru ca votanții să distribuie, prin intermediul tehnologiilor informaționale și de comunicare, opinii prin fotografii anonime ale buletinelor de vot nevalide. Cererea avea, așadar, o valoare comunicativă și constituia o exprimare cu privire la o problemă de interes public, protejată de articolul 10. În consecință, amenda a constituit o ingerință în dreptul reclamantului la libertatea de exprimare. Problema din fața Curții era dacă ingerința urmărise un scop legitim.
Guvernul a susținut că scopul măsurii întreprinse împotriva reclamantului fusese să asigure desfășurarea ordonată a procedurii de vot și utilizarea corectă a buletinelor de vot, pentru „protecția drepturilor altora”. Kúria (Curtea Supremă) a subliniat că identitățile votanților nu puteau fi descoperite prin fotografiile încărcate sub anonimat și că deși publicarea fotografiilor cu buletinele de vot în programul pentru telefonul mobil a constituit o încălcare a principiului exercitării corecte a drepturilor, ea nu a avut vreo repercusiune în privința desfășurării corecte a alegerilor. Curtea nu a identificat niciun motiv pentru a reține altfel și a fost convinsă că conduita reclamantului nu a afectat caracterul secret sau corect al referendumului. De vreme ce era adevărat că autoritățile naționale au stabilit că utilizarea buletinelor de vot pentru alte scopuri decât votarea încălca secțiunea 2 (1) (e) din Legea privind procedura electorală, Guvernul nu a stabilit în mod convingător vreo legătură între acest principiu al dreptului național și scopurile enumerate în mod exhaustiv în paragraful 2 al articolului 10. Sancțiunea impusă reclamantului nu a respectat, așadar, cerințele articolului 10 § 2 din Convenție.
Concluzie: încălcare (unanimitate).
Articolul 41: 330 EUR în privința prejudiciului material.
Full & Egal Universal Law Academy