© Consiliul Europei/Curtea Europeană a Drepturilor Omului, 2013. Această traducere a fost efectuată de către Grefa Curţii şi nu obligă Curtea. Pentru mai multe informaţii, a se vedea referinţele cu privire la drepturile de autor de la sfârşitul prezentului document.
© Council of Europe/European Court of Human Rights, 2013. This translation was prepared by the Court’s Registry and does not bind the Court. For further information see the full copyright indication at the end of this document.
© Conseil de l’Europe/Cour européenne des droits de l’homme, 2013. La présente traduction a été effectuée par le greffe de la Cour et ne lie pas la Cour. Pour plus de renseignements veuillez lire l’indication de copyright/droits d’auteur à la fin du présent document.
Premininy c. Rusiei – 44973/04
Hotărâre din 10.2.2011 [Secţia I]
Articolul 3
Obligaţii pozitive
Eşecul administraţiei închisorii în a preveni supunerea unui deţinut la abuzuri repetate din partea celorlalţi deţinuţi.
În fapt - În timp ce se afla în arest preventiv într-o închisoare, primul reclamant a fost umilit si lovit de către ceilalţi deţinuţi. Intr-o zi, acesta a fost bătut in mod crunt cu niște bastoane din lemn, pe care colegii săi de celulă si le procuraseră, se pare, cu ajutorul gardienilor, suferind astfel o comoție cerebrală şi numeroase excoriații pe corp. Doctorul închisorii a stabilit că rănile reclamantului se datorau bătăilor repetate pe care le suferise timp de o săptămână. Primului reclamant i-au fost apoi depistate probleme psihice ca rezultat al maltratării fizice şi psihologice la care a fost supus în mod continuu în perioada detenţiei.
În drept – Articolul 3 Latura materială - Curtea trebuia să stabilească dacă autorităţile ştiau sau ar fi trebuit să ştie că primul reclamant suferea sau risca să fie supus maltratării din partea colegilor de celulă, şi în caz afirmativ, dacă autorităţile au luat măsuri rezonabile care să elimine riscul şi să protejeze reclamantul. Curtea nu este convinsă de argumentul Guvernului care susţinea că rănile primului reclamant erau rezultatul unui conflict inopinat între acesta şi un alt deţinut : existau dovezi incontestabile că reclamantul a fost supus în mod repetat maltratării timp de cel puţin o săptămână din partea celorlalţi deţinuţi. Aceste maltratări au provocat leziuni corporale grave şi deteriorarea sănătăţii mintale a reclamantului. Autorităţile au cunoscut situaţia şi puteau măcar să prevadă că datorită comportamentului său provocator, riscul ca el să fie supus violenţelor era mult mai mare decât în cazul deţinuţilor obişnuiţi. La fel, nu se poate ca autorităţile să nu fi observat semnele abuzului, ţinând cont că măcar în parte, rănile reclamantului erau vizibile. Aceşti factori ar fi trebuit să-i pună în alertă asupra necesităţii de a introduce măsuri specifice de securitate şi supraveghere care să-l protejeze pe primul reclamant de continua agresiune verbală şi fizică. Cu toate acestea, nu există nici o dovadă că autorităţile au avut o politică clară în ceea ce priveşte clasificarea şi cazarea deţinuţilor sau că au încercat să monitorizeze deţinuţii violenţi sau vulnerabili, sau că au luat măsuri disciplinare împotriva contravenienţilor. E frapant că doar după ce primul reclamant a fost bătut, el a fost mutat din celulă. În sfârşit, nicio măsură serioasă nu a fost întreprinsă pentru reabilitarea psihologică a reclamantului în urma celor întâmplate. În consecinţă, autorităţile nu şi-au îndeplinit obligaţiile pozitive ce le reveneau pentru a asigura integritatea fizică şi psihologică, şi bunăstarea primului reclamant.
Concluzie : încălcare (unanimitate)
Curtea a constatat de asemenea, încălcarea articolului 3 din cauza neîndeplinirii de către autorităţi a unei anchete efective referitoare la alegaţiile de maltratare, însă neîncălcarea aceluiaşi articol cu privire la afirmaţiile primului reclamant privind maltratarea din partea gardienilor.
Articolul 41 : 40 000 EUR primului reclamant cu titlu de prejudiciu moral.
© Consiliul Europei/Curtea Europeană a Drepturilor Omului, 2013.
Limbile oficiale ale Curții Europene a Drepturilor Omului sunt engleza și franceza. Această traducere a fost efectuată de către Grefa Curţii. Ea nu obligă Curtea, care, de altfel, nu își asumă nicio responsabilitate pentru calitatea acesteia. Ea poate fi descărcată din baza de date a jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului HUDOC () sau din orice altă bază de date căreia HUDOC i-a transmis acest document. Traducerea poate fi reprodusă în scopuri necomerciale cu condiția ca titlul cauzei să fie citat în întregime împreună cu indicația de mai sus privind drepturile de autor. Orice persoană care intenționează să utilizeze fragmente din prezenta traducere în scopuri comerciale este rugată să contacteze adresa următoare: publishing@.
© Council of Europe/European Court of Human Rights, 2013.
The official languages of the European Court of Human Rights are English and French. This translation was prepared by the Court’s Registry. It does not bind the Court, nor does the Court take any responsibility for the quality thereof. It may be downloaded from the HUDOC case-law database of the European Court of Human Rights () or from any other database with which the Court has shared it. It may be reproduced for non-commercial purposes on condition that the full title of the case is cited, together with the above copyright indication. If it is intended to use any part of this translation for commercial purposes, please contact publishing@.
© Conseil de l’Europe/Cour européenne des droits de l’homme, 2013.
Les langues officielles de la Cour européenne des droits de l’homme sont le français et l’anglais. La présente traduction a été effectuée par le greffe de la Cour. Elle ne lie pas la Cour, et celle-ci décline toute responsabilité quant à sa qualité. Elle peut être téléchargée à partir de HUDOC, la base de jurisprudence de la Cour européenne des droits de l’homme (), ou de toute autre base de données à laquelle HUDOC l’a communiquée. Elle peut être reproduite à des fins non commerciales, sous réserve que le titre de l’affaire soit cité en entier et s’accompagne de l’indication de copyright ci-dessus. Toute personne souhaitant se servir de tout ou partie de la présente traduction à des fins commerciales est invitée à le signaler à l’adresse suivante : publishing@.
Full & Egal Universal Law Academy