©Documentul a fost pus la dispoziţie cu sprijinul al Institutului European din România” (). Permisiunea de a republica această traducere a fost acordată exclusiv în scopul includerii sale în baza de date HUDOC.
©The document was made available with the support European Institute of Romania (). Permission to re-publish this translation has been granted for the sole purpose of its inclusion in the Court’s database HUDOC.
Taxquet împotriva Belgiei (MC) – 926/05
Hotărârea din 16.11.2010 (MC)
Art. 6
Art. 6 § 1
Proces echitabil
Absenţa unor garanţii procedurale suficiente pentru a permite unui acuzat să înţeleagă verdictul de vinovăţie pronunţat de un juriu popular la curtea cu juraţi (cour d’assises): încălcare
În fapt – În 2003-2004, reclamantul a compărut împreună cu şapte coacuzaţi în faţa cour d’assises pentru a fi judecat în legătură cu asasinarea unui ministru de stat şi tentativa de asasinare a partenerei acestuia de viaţă. În vederea pronunţării verdictului, juriul popular a trebuit să răspundă la 32 de întrebări, dintre care patru îl vizau pe reclamant. Juraţii l-au declarat vinovat pe reclamant, iar acesta a fost apoi condamnat la 20 de ani de închisoare. I s-a respins recursul în casaţie împotriva hotărârii pronunţate de cour d’assises.
Prin hotărârea din 13 ianuarie 2009, o Cameră a Curţii europene a constatat în unanimitate încălcarea art. 6 § 1 din Convenţie, ca urmare a lipsei motivării hotărârii pronunţate de cour d’assises.
În drept – Art. 6 § 1: diverse state membre ale Consiliului Europei au un sistem de proces cu juriu popular în cadrul căruia magistraţii de profesie nu pot participa la deliberările juraţilor pentru stabilirea verdictului. Acest sistem, care provine din voinţa legitimă de a-i asocia pe cetăţeni la acţiunea justiţiei, în special la acţiunile cele mai grave, nu poate fi pus în discuţie aici. Din jurisprudenţa Curţii reiese că lipsa motivării unui verdict pronunţat de un juriu popular nu implică, în sine, încălcarea art. 6. Nu este mai puţin adevărat că, pentru respectarea cerinţelor unui proces echitabil, trebuie să existe garanţii suficiente pentru a-i permite acuzatului, dar şi publicului, să înţeleagă verdictul pronunţat. Aceste garanţii pot consta, de exemplu, în a le furniza juraţilor instrucţiuni sau clarificări privind problemele juridice ridicate sau mijloacele de probă prezentate, a le supune atenţiei chestiuni precise şi neechivoce care vor fundamenta verdictul, sau în a compensa lipsa motivării răspunsurilor juriului. În speţă, nici rechizitoriul, nici întrebările adresate juraţilor nu conţineau informaţii suficiente privind participarea reclamantului la săvârşirea infracţiunilor care i se imputau. Rechizitoriul menţiona fiecare dintre infracţiunile de care era acuzat reclamantul, însă nu preciza care erau probele care, în opinia acuzării, puteau fi reţinute împotriva acestuia. Referitor la întrebările adresate juriului de preşedintele cour d’assises, acestea erau laconice şi identice pentru toţi acuzaţii. Chiar şi în combinaţie cu rechizitoriul, acestea nu îi permiteau reclamantului să ştie ce probe şi circumstanţe i-au condus pe juraţi la pronunţarea unui verdict de vinovăţie în privinţa sa. Reclamantul nu a putut înţelege, în special, ce rol exact îi atribuia juriul în raport cu coacuzaţii, de ce infracţiunea a fost încadrată ca asasinat în loc de omor şi de ce s-a reţinut împotriva sa circumstanţa agravantă a premeditării în legătură cu omorârea partenerei ministrului de stat. Această deficienţă este cu atât mai problematică cu cât cauza era complexă în plan juridic şi faptic, iar procesul a durat peste 2 luni şi a inclus numeroase audieri. În fine, sistemul naţional nu prevede posibilitatea de a declara apel împotriva unei hotărâri pronunţate de cour d’assises. Referitor la recursul în casaţie, acesta are ca obiect doar probleme de drept şi, prin urmare, nu poate lămuri în mod corespunzător o persoană în privinţa motivelor condamnării sale. Prin urmare, reclamantul nu a beneficiat de garanţii suficiente pentru a-i permite să înţeleagă verdictul de vinovăţie pronunţat împotriva sa, iar procedura a avut un caracter inechitabil.
Concluzie: încălcare (unanimitate).
Full & Egal Universal Law Academy