Traducerea și permisiunea de republicare au fost oferite sub autoritatea Direcției Generale Agent Guvernamental, Ministerul Justiției al Republicii Moldova (). Permisiunea de a republica această traducere a fost acordată exclusiv în scopul includerii sale în baza de date HUDOC.
The present text and the authorisation to republish were granted under the authority of the Governmental Agent’s General Department from the Ministry of Justice of the Republic of Moldova (). Permission to re-publish this translation has been granted for the sole purpose of its inclusion in the Court’s database HUDOC.
La traduction et l’autorisation de republier ont été accordées sous l’autorité de la Direction générale de l’Agent gouvernemental du Ministère de la Justice de la République de Moldova (). L’autorisation de republier cette traduction a été accordée dans le seul but de son inclusion dans la base de données HUDOC de la Cour.
SECŢIA A PATRA
DECIZIE
În cauza Vera CERNEŢCHI contra Moldovei
Cererea nr. 18675/04
Curtea Europeană a Drepturilor Omului (Secţia a Patra), statuînd la 30 septembrie 2008 într-o Cameră compusă din:
Nicolas Bratza, Preşedinte,
Lech Garlicki,
Giovanni Bonello,
Ljiljana Mijović,
Ján Šikuta,
Mihai Poalelungi,
Nebojša Vučinić, judecători,
şi Lawrence Early, Grefierul Secţiei
Examinînd cererea nominalizată depusă la 23 aprilie 2004,
Examinînd declaraţiile prin care s-a acceptat reglementarea amiabilă a cauzei,
Deliberînd, decide următoarele:
ÎN FAPT
Reclamanta, dna Vera Cerneţchi, cetăţean al Republicii Moldova, născută în 1951 şi locuieşte în Chişinău. Aceasta a fost reprezentată în faţa Curţii de către dl Andrei Briceac, avocat ce îşi desfăşoară activitatea în Corjova. Guvernul Republicii Moldova (”Guvernul”) a fost reprezentat de Agentul său, dl Vladimir Grosu.
Circumstanţele cauzei prezentate de către părţi, por fi rezumate după cum urmează.
Reclamanta era angajată a Departamentului Vamal („Departamentul”). În 2002 aceasta s-a pensionat. Din data de 7 martie 2002 aceasta a solicitat fostului său angajator să i se calculeze şi să i se achite pensia, dar fără succes. În legătură cu aceasta, la 26 iulie 2002, reclamanta a înaintat o acţiune în judecată împotriva Departamentului.
Prin hotărîrea din 2 septembrie 2002, Curtea de Apel s-a pronunţat în favoarea reclamantei şi a obligat Departamentul să calculeze şi să achite pensia. Hotărîrea judecătorească nu a fost atacată şi a devenit definitivă şi executorie. În aceeaşi zi, Curtea de Apel a emis un titlu executoriu care a fost prezentat executorului judecătoresc la 1 octombrie 2002.
La 2 martie 2003 executorul judecătoresc a informat reclamanta despre faptul că Departamentul se află în incapacitate de executare a hotărîrii judecătoreşti din 2 septembrie 2002 din motivul că nu a fost stabilită nici o metodologie de calcul al cuantumului pensiei.
Odată ce Directorul Departamentului nu s-a conformat hotărîrii judecătoreşti din 2 septembrie 2002, executorul judecătoresc a iniţiat un proces administrativ împotriva acestuia. Prin hotărîrea din 6 mai 2003, judecătoria sect. Centru a constatat vinovăţia Directorului Departamentului de comiterea contravenţiei administrative în ce priveşte neexecutarea unei decizii judecătoreşti definitive şi i-a aplicat acestuia o amendă în mărime de 1 800 lei moldoveneşti (MDL) (112 euro (EUR) la acel moment).
Prin scrisoarea din 21 iunie 2004, înregistrată la oficiul de executare la 5 iulie 2004, Departamentul a informat despre imposibilitatea executării hotărîrii judecătoreşti pronunţate în favoarea reclamantei pe motiv că la 14 noiembrie 2003 Parlamentul a adoptat o nouă lege potrivit căreia pensiile foştilor colaboratori ai Departamentului urmau să fie calculate şi achitate de Casa teritorială de asigurări sociale (în continuare „Casa de asigurări”). În aceeaşi zi, executorul judecătoresc a informat reclamanta despre faptul că Departamentul va executa hotărîrea judecătorească imediat ce metodologia de calcul a pensiei va fi adoptată.
În acelaşi timp, în 2004 la o dată nespecificată, reclamanta a solicitat Casei de asigurări să calculeze şi să achite pensia. După ce la 25 februarie 2004 Casa de asigurări a respins cererea sa, reclamanta a înaintat o acţiune la Curtea de Apel. În timpul procesului în prima instanţă, la 22 aprilie 2004, Comisia pentru protecţie socială a Parlamentului a expediat în adresa Departamentului şi a Casei de asigurări o notă explicativă privind calcularea şi achitarea pensiilor în beneficiul foştilor angajaţi a Departamentului, inter alia, menţionînd :
„Luînd în consideraţie faptul că instanţele de judecată au adoptat treizeci şi nouă de hotărîri prin care Departamentul a fost obligat să calculeze şi să achite pensiile în beneficiul foştilor angajaţi, acestea trebuie să fie executate, din moment ce potrivit articolului 20 din Constituţie executarea hotărîrilor judecătoreşti este obligatorie..”
Prin scrisoarea din 10 mai 2004, Casa de asigurări a informat reclamanta despre calcularea pensiei şi că aceasta urmează a fi achitată începînd cu 25 decembrie 2003, fapt care a determinat reclamanta a renunţat la acţiunea sa depusă împotriva Casei de asigurări. Cu toate acestea, reclamanta a solicitat Curţii de Apel să i se acorde o compensaţie a prejudiciului moral cauzat urmare a tergiversării achitării pensiei sale.
Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 21 iunie 2004, pretenţiile privind compensarea prejudiciului moral ale reclamantei au fost respinse şi procesul a fost încetat. Reclamanta a depus un recurs.
Prin decizia definitivă a Curţii Supreme de Justiţie din 20 octombrie 2004 recursul reclamantei a fost respins.
La 20 ianuarie 2004 Casa de asigurări a informat reclamanta despre calcularea restanţelor la achitarea pensiei pentru perioada 2 martie 2002 - 24 decembrie 2003 precum şi despre faptul achitării în beneficiul reclamantei a sumei de 13 244,04 MDL (811.46 EUR).
La 1 decembrie 2006 reclamanta a informat Curtea despre achitarea pensiei solicitate.
PLÎNGERI
Reclamanta s-a plîns potrivit articolului 6 § 1 din Convenţie şi a articolului 1 din Protocolul nr.1 din Convenţie cu privire la executarea tardivă a hotărîrii judecătoreşti din 2 septembrie 2002.
De asemenea, aceasta a pretins că executarea tardivă a hotărîrii judecătoreşti pronunţate în favoarea sa a condus la încălcarea drepturilor sale potrivit articolelor 8 şi 14 din Convenţie.
ÎN DREPT
La 31 iulie 2008 Guvernul a informat Curtea despre semnarea în aceeaşi zi de către părţi a unui acord de reglementare amiabilă. Curţii i-a fost prezentată copia acordului potrivit căruia Guvernul şi-a asumat obligaţia de a achita în favoarea reclamantei, în termen de trei luni din data adoptării unei decizii de radiere de pe rol, echivalentul în valută naţională a sumei de 300 EUR cu titlu de prejudiciu material, 1100 EUR cu titlu de prejudiciu moral şi 800 EUR în calitate de costuri şi cheltuieli. Guvernul a solicitat Curţii să radieze cererea de pe rolul său.
De asemenea, la 2 august 2008 reclamanta a informat Curtea despre semnarea unui acord de reglementare amiabilă în termenii menţionaţi supra şi a solicitat Curţii să înceteze examinarea cererii.
Prin scrisoarea din 8 septembrie 2008, reclamanta a confirmat acceptarea condiţiilor acordului din 31 iulie 2008, totodată solicitînd Curţii să dispună achitarea sumelor menţionate supra în valuta naţională la rata de schimb aplicabilă la 31 iulie 2008, datorită deprecierii ulterioare a valutei naţionale în raport cu valuta străină
Curtea notează caracterul benevol al acordului încheiat între părţi, care implică, inter alia, acceptarea din partea ambelor părţi a eventualei fluctuaţii a ratelor de schimb valutar între data semnării acordului de reglementare amiabilă şi data achitării de către Guvern a sumelor menţionate supra. Reclamanta nu poate la această ultimă etapă de negocieri să modifice condiţiile acordului pe care aceasta l-a semnat benevol cu Guvernul. Prin urmare, Curtea este convinsă de faptul că reglementarea amiabilă s-a întemeiat pe respectarea drepturilor omului garantate de Convenţie şi de Protocoalele sale şi nu constată vreun motiv care ar justifica examinarea în continuare a cererii (articolul 37 § 1 in fine din Convenţie).
Din aceste considerente, Curtea în unanimitate cu majoritatea de voturi
Decide să radieze cererea de pe rol.
Fatoş Aracı Nicolas Bratza
Grefier Adjunct Preşedinte
Full & Egal Universal Law Academy