©Documentul a fost pus la dispoziţie cu sprijinul Consiliului Superior al Magistraturii din România () şi al Institutului European din România (). Permisiunea de a republica această traducere a fost acordată exclusiv în scopul includerii sale în baza de date HUDOC.
©The document was made available with the support of the Superior Council of Magistracy of Romania () and the European Institute of Romania (). Permission to re-publish this translation has been granted for the sole purpose of its inclusion in the Court’s database HUDOC.
Traducere din limba franceză
Consiliul Europei
Curtea Europeană a Drepturilor Omului
Secţia a III-a
HOTĂRÂRE
Cererea nr. 27994/04
prezentată de Radu George Răzvan CIORAPCIU şi Aurelia CIORAPCIU
împotriva României
Curtea Europeană a Drepturilor Omului (secţia a treia), statuând la data de 24 iunie 2008 în cadrul unei camere formate din:
Josep Casadevall, preşedinte,
Corneliu Bîrsan,
Boštjan M. Zupančič,
Egbert Myjer,
Ineta Ziemele,
Luis López Guerra,
Ann Power, judecători,
şi Stanley Naismith, grefier adjunct de secţie,
Având în vedere cererea menţionată anterior înaintată la data de 5 iulie 2004,
Având în vedere decizia Curţii de a se prevala de art. 29 alin. 3 din Convenţie şi de a examina împreună admisibilitatea şi fondul cauzei,
Având în vedere declaraţiile formale de acceptare a unei soluţionări amiabile a cauzei,
După ce a deliberat asupra ei, a pronunţat următoarea hotărâre:
ÎN FAPT
Reclamanţii, doamna Aurelia Ciorapciu şi domnul Radu George Răzvan Ciorapciu, mamă şi fiu, sunt cetăţeni români, s-au născut în 1920 şi respectiv 1954 şi locuiesc la Bucureşti. Au fost reprezentaţi în faţa Curţii de doamna Graciela Chekkoury Idrissi, avocată la Bucureşti. Guvernul român (Guvernul) a fost reprezentat de agentul guvernamental, domnul Răzvan-Horaţiu Radu, de la Ministerul Afacerilor Externe.
Un bun mobil aparţinând lui C.E., tatăl reclamantului şi soţ al reclamantei, a fost naţionalizat în timpul regimului comunist. Bunul, situat la Bucureşti, în str. Nicolae Iorga nr. 33, sector 1, era compus din două apartamente situate la parter şi respectiv la nivelul grădinii.
În 1973 apartamentele au fost vândute terţilor care le ocupau în calitate de chiriaşi.
În 1974 C.E. a decedat. Potrivit certificatului de moştenitor din 8 iulie 1974 reclamanţii erau moştenitorii săi.
Printr-o sentinţă definitivă din 22 mai 1997 Judecătoria Bucureşti a admis acţiunea reclamanţilor, a constatat că erau proprietarii bunului şi a dispus restituirea acestuia de către Consiliul municipal.
În urma unei noi acţiuni în justiţie reclamanţilor li s-a restituit apartamentul situat la parter.
Prin decizia definitivă din 16 ianuarie 2004 Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a respins acţiunea în revendicare introdusă de reclamanţi împotriva cumpărătorului apartamentului situat la nivelul grădinii, considerând că cumpărătorul a fost de bună credinţă în momentul încheierii contractului de vânzare.
PLÂNGERI
Invocând art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenţie, reclamanţii se plâng de o atingere adusă dreptului lor la respectarea bunurilor datorită imposibilităţii de a beneficia de apartamentul situat la nivelul grădinii în ciuda recunoaşterii dreptului lor de proprietate asupra bunului.
ÎN DREPT
La 30 mai 2008 Curtea a primit de la Guvern declaraţia următoare :
« Subsemnatul, Răzvan-Horaţiu Radu, agent guvernamental în faţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, declar că Guvernul român se oferă să plătească împreună domnului Radu George Răzvan Ciorapciu şi doamnei Aurelia Ciorapciu suma de 75.000 euro (şaptezecişicincimii euro) în vederea unei soluţionări pe cale amiabilă a cauzei având la bază cererea susmenţionată în curs în faţa Curţii.
Această sumă, care va acoperi orice prejudiciu precum şi costurile şi cheltuielile, va fi convertită în lei noi româneşti la cursul de schimb aplicabil la data plăţii şi va fi scutită de orice fel de impozit ce ar fi eventual aplicabil. Se va plăti în termen de trei luni de la data notificării deciziei Curţii pronunţată în conformitate cu art. 37 alin. 1 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului. În caz de neplată în termenul stabilit, Guvernul se obligă să plătească, începând de la data expirării termenului amintit şi până la momentul plăţii efective a sumei respective, o dobândă simplă, a cărei rată este egală cu rata dobânzii pentru facilitatea de credit marginal practicată de Banca Centrală Europeană, la care se vor adăuga trei puncte procentuale. Această plată va însemna soluţionarea definitivă a cauzei. »
La 7 aprilie 2008 Curtea a primit declaraţia următoare semnată de reprezentanta reclamanţilor:
« Subsemnata, Graciela Chekkoury Idrissi, reprezentanta reclamanţilor, constat că Guvernul român este dispus să plătească domnului Radu George Răzvan Ciorapciu şi doamnei Aurelia Ciorapciu, împreună, suma de 75.000 euro (şaptezecişicincimii euro) în vederea unei soluţionări pe cale amiabilă a cauzei având la bază cererea susmenţionată în curs în faţa Curţii Europene a Drepturilor Omului.
Această sumă, care va acoperi orice prejudiciu precum şi costurile şi cheltuielile, va fi convertită în lei noi româneşti la cursul de schimb aplicabil la data plăţii şi va fi scutită de orice fel de impozit ce ar fi eventual aplicabil. Se va plăti în termen de trei luni de la data notificării deciziei Curţii pronunţată în conformitate cu art. 37 alin. 1 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului. Începând de la data expirării termenului amintit şi până la momentul plăţii efective a sumei respective se va plăti o dobândă simplă, a cărei rată este egală cu rata dobânzii pentru facilitatea de credit marginal practicată de Banca Centrală Europeană, la care se vor adăuga trei puncte procentuale.
Reclamanţii acceptă această propunere şi renunţă de altfel la orice pretenţie împotriva României în privinţa faptelor aflate la originea cererii respective. Ei declară cauza definitiv soluţionată.»
Curtea ia act de soluţionarea pe care amiabilă la care au ajuns părţile. Ea consideră că aceasta se inspiră din respectarea drepturilor omului pe care le recunosc Convenţia şi Protocoalele sale şi nu constată de altfel niciun motiv de ordine publică ce ar putea impune continuarea examinării cererii (art. 37 alin. 1 in fine din Convenţie).
PENTRU ACESTE MOTIVE,
CURTEA,
ÎN UNANIMITATE:
Decide să scoată cererea de pe rol.
Josep Casadevall,
preşedinte
Stanley Naismith,
grefier adjunct
Full & Egal Universal Law Academy