Directiva Consiliului din 8 decembrie 1986 privind conturile anuale și conturile consolidate ale băncilor și ale altor instituții financiare

06/Volumul 1

RO

Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene

156

31986L0635

L 372/1

JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE

DIRECTIVA CONSILIULUI

din 8 decembrie 1986

privind conturile anuale și conturile consolidate ale băncilor și ale altor instituții financiare

(86/635/CEE)

CONSILIUL COMUNITĂȚILOR EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Economice Europene, în special articolul 54 alineatul (3) litera (g),

având în vedere propunerea Comisiei (1),

având în vedere avizul Adunării parlamentare (2),

având în vedere avizul Comitetului Economic și Social (3),

întrucât Directiva 78/660/CEE a Consiliului din 25 iulie 1978, adoptată în temeiul articolului 54 alineatul (3) litera (g) din tratat, privind conturile anuale ale anumitor tipuri de societăți (4), modificată ultima dată de Directiva 84/569/CEE (5), nu este obligatoriu să se aplice băncilor și altor instituții financiare, denumite în continuare „instituții de credit”, până la o coordonare ulterioară; întrucât, având în vedere importanța centrală a acestor organisme în cadrul Comunității, coordonarea în cauză este necesară;

întrucât Directiva 83/349/CEE a Consiliului din 13 iunie 1983, adoptată în temeiul articolului 54 alineatul (3) litera (g) din tratat, privind conturile consolidate (6) prevede derogări pentru instituțiile de credit numai până la expirarea termenelor prevăzute pentru aplicarea prezentei directive; întrucât prezenta directivă trebuie, prin urmare, să cuprindă dispoziții specifice instituțiilor de credit în ceea ce privește conturile consolidate;

întrucât această coordonare este, de asemenea, imperativă datorită numărului din ce în ce mai mare de instituții de credit care își exercită activitățile dincolo de granițele naționale; întrucât, pentru creditori, debitori și membri, precum și pentru publicul general, o mai bună comparabilitate a conturilor anuale și a conturilor consolidate ale acestor instituții are o importanță crucială;

întrucât, în aproape toate statele membre ale Comunității, instituțiile de credit, în sensul Directivei 77/780/CEE a Consiliului din 12 decembrie 1977 privind coordonarea actelor cu putere de lege și actelor administrative privind inițierea activității instituțiilor de credit și exercitarea acesteia (7), având diverse forme juridice, își fac reciproc concurență în sectorul bancar; întrucât, în ceea ce privește aceste instituții de credit, nu se recomandă, prin urmare, limitarea coordonării la formele juridice reglementate de Directiva 78/660/CEE, ci, mai degrabă, alegerea unui domeniu de aplicare care să includă toate societățile, astfel cum sunt acestea definite la articolul 58 paragraful al doilea din tratat;

întrucât, în ceea ce privește instituțiile financiare, domeniul de aplicare al prezentei directive ar trebui, cu toate acestea, să se limiteze la instituțiile financiare având una dintre formele juridice menționate în Directiva 78/660/CEE; întrucât instituțiile financiare care nu fac obiectul directivei menționate anterior trebuie să intre automat sub incidența prezentei directive;

întrucât este necesară o legătură cu coordonarea în domeniul instituțiilor de credit deoarece aspecte ale dispozițiilor care reglementează conturile anuale și conturile consolidate vor avea impact asupra altor domenii ale coordonării în cauză, precum cerințele pentru autorizare și indicatorii utilizați în scopul supravegherii;

întrucât, având în vedere caracteristicile specifice ale instituțiilor de credit, este recomandabilă, cu toate acestea, adoptarea unei directive individuale cu privire la conturile anuale și conturile consolidate ale unor astfel de instituții, acest lucru nu implică un nou set de norme disociate de cele cuprinse în Directivele 78/660/CEE și 83/349/CEE; întrucât o asemenea disociere nu ar fi nici adecvată, nici consecventă cu principiile fundamentale ale coordonării dreptului societăților comerciale deoarece, având în vedere rolul important pe care îl joacă la nivelul economiei comunitare, instituțiile de credit nu pot fi excluse dintr-un cadru de reglementare adoptat pentru întreprinderi în general; întrucât, din acest motiv, s-au luat în considerație numai caracteristicile sectoriale ale instituțiilor de credit, iar prezenta directivă vizează numai derogările de la normele din Directivele 78/660/CEE și 83/349/CEE;

întrucât structura și conținutul bilanțurilor contabile ale instituțiilor de credit diferă de la un stat membru la altul; întrucât prezenta directivă trebuie să prevadă, prin urmare, aceeași structură, nomenclatură și terminologie pentru bilanțurile contabile ale tuturor instituțiilor de credit din Comunitate; întrucât ar trebui să se permită derogări în cazul în care acestea sunt necesare datorită formei juridice a unei instituții sau naturii speciale a activităților sale;

întrucât comparabilitatea dintre conturile anuale și conturile consolidate cere soluționarea anumitor aspecte fundamentale cu privire la dezvăluirea diverselor tranzacții în bilanț și în afara bilanțului;

întrucât, pentru a se asigura o mai mare comparabilitate, este, de asemenea, necesar să se determine cu precizie conținutul diferitelor poziții din bilanț și din afara bilanțului;

întrucât același lucru este valabil și în cazul structurii și al definiției pozițiilor din contul de profit și pierdere;

întrucât comparabilitatea cifrelor din bilanțul contabil și din contul de profit și pierdere depinde, de asemenea, crucial de valoarea la care activele și pasivele sunt înscrise în bilanțul contabil;

întrucât, având în vedere riscurile speciale inerente operațiunilor bancare și având în vedere necesitatea menținerii încrederii, ar trebui să se prevadă posibilitatea de a include în bilanțul contabil o poziție de pasive numită „Fond pentru riscuri bancare generale”; întrucât este oportun, din aceleași motive, ca, până la coordonare ulterioară, să se permită statelor membre să acorde instituțiilor de credit o anumită marjă de apreciere, în special în ceea ce privește evaluarea creanțelor și a anumitor titluri; întrucât, în acest ultim caz, statele membre ar trebui să permită acelorași instituții de credit să își creeze „Fondul pentru riscuri bancare generale” menționat anterior; întrucât ar fi, de asemenea, indicat să se permită statelor membre să confere instituțiilor de credit dreptul de a face anumite compensări în contul de profit și pierdere;

întrucât, având în vedere natura specială a instituțiilor de credit, sunt necesare anumite modificări ale anexei la situația financiară;

întrucât, din dorința de a aduce pe același plan cât mai multe instituții de credit cu putință, ca și în cazul Directivei 77/780/CEE, derogările în temeiul Directivei 78/660/CEE nu au fost prevăzute în profitul instituțiilor de credit mici și mijlocii; întrucât, cu toate acestea, având în vedere experiența dobândită, astfel de derogări ar putea fi prevăzute în cadrul coordonării ulterioare; întrucât, din aceleași motive, posibilitatea oferită statelor membre, în temeiul Directivei 83/349/CEE, de a exonera întreprinderile mamă de obligația de consolidare, în cazul în care întreprinderile care urmează a fi consolidate nu depășesc împreună o anumită dimensiune, nu a fost extinsă și în cazul instituțiilor de credit;

întrucât aplicarea dispozițiilor privind conturile consolidate în cazul instituțiilor de credit necesită anumite modificări ale unora dintre normele aplicabile tuturor societăților industriale și comerciale; întrucât s-au prevăzut norme explicite în cazul grupurilor mixte, iar exonerarea de subconsolidare poate fi supusă unor condiții suplimentare;

întrucât, având în vedere măsura în care rețelele bancare se extind dincolo de granițele naționale și dezvoltarea lor continuă, conturile anuale și conturile consolidate ale unei instituții de credit cu sediul principal într-un stat membru ar trebui să fie publicate în toate statele membre în care instituția în cauză este prezentă;

întrucât pentru examinarea problemelor care apar în domeniul reglementat de prezenta directivă, în special în ceea ce privește aplicarea acesteia, este necesar ca reprezentanții statelor membre și Comisiei să coopereze în cadrul unui comitet de contact; întrucât, pentru a evita înmulțirea unor asemenea comitete, este de dorit ca această cooperare să aibă loc în cadrul comitetului prevăzut la articolul 52 din Directiva 78/660/CEE; întrucât, cu toate acestea, la examinarea problemelor referitoare la instituțiile de credit, comitetul trebuie să fie constituit în mod adecvat;

întrucât, având în vedere complexitatea problemei, instituțiile de credit reglementate de prezenta directivă trebuie să dispună de un termen mai îndelungat pentru aplicarea dispozițiilor directivei;

întrucât ar trebui să se prevadă revizuirea anumitor dispoziții din prezenta directivă după cinci ani de experiență în aplicarea ei, având în vedere o mai mare transparență și armonizare,

ADOPTĂ PREZENTA DIRECTIVĂ:

SECȚIUNEA 1

DISPOZIȚII PRELIMINARE ȘI DOMENIUL DE APLICARE

Articolul 1

(1)   Articolele 2, 3, articolul 4 alineatele (1), (3) - (5), articolele 6, 7, 13, 14, articolul 15 alineatele (3) și (4), articolele 16-21, 29-35, 37-41, articolul 42 prima teză, articolul 45 alineatul (1), articolele 46, 48-50, articolul 51 alineatul (1), articolele 54, 56-59 și articolul 61 din Directiva 78/660/CEE se aplică instituțiilor menționate la articolul 2 din prezenta directivă, cu excepția cazurilor în care prezenta directivă prevede altfel.

(2)   În cazul în care Directivele 78/660/CEE și 83/349/CEE fac trimitere la articolele 9 și 10 (bilanț contabil) sau la articolele 23-26 (cont de profit și pierdere) din Directiva 78/660/CEE, aceste trimiteri se interpretează ca trimiteri la articolul 4 (bilanț) sau la articolele 27 și 28 (cont de profit și pierdere) din prezenta directivă.

(3)   Trimiterile din Directivele 78/660/CEE și 83/349/CEE la articolele 31-42 din Directiva 78/660/CEE se interpretează ca trimiteri la articolele în cauză, ținând cont de articolele 35-39 din prezenta directivă.

(4)   În cazul în care, prin dispozițiile menționate anterior din Directiva 78/660/CEE, se face trimitere la poziții din bilanț pentru care prezenta directivă nu stabilește dispoziții echivalente, aceste trimiteri se interpretează ca trimiteri la pozițiile din articolul 4 din prezenta directivă care includ activele și pasivele în cauză.

Articolul 2

(1)   Măsurile de coordonare prevăzute în prezenta directivă se aplică:

(a)

instituțiilor de credit în înțelesul articolului 1 prima liniuță din Directiva 77/780/CEE care sunt societăți în înțelesul articolului 58 al doilea paragraf din tratat;

(b)

instituțiilor financiare constituite într-una dintre formele juridice menționate la articolul 1 alineatul (1) din Directiva 78/660/CEE care, în temeiul alineatului (2) din articolul în cauză, nu intră sub incidența directivei respective.

În sensul prezentei directive, noțiunea de „instituții de credit” include, de asemenea, instituțiile financiare, în cazul în care contextul nu precizează altfel.

(2)   Statele membre pot să nu aplice prezenta directivă:

(a)

instituțiilor de credit enumerate la articolul 2 alineatul (2) din Directiva 77/780/CEE;

(b)

instituțiilor din același stat membru care, în sensul definiției de la articolul 2 alineatul (4) litera (a) din Directiva 77/780/CEE, sunt afiliate unui organism central din statul membru în cauză. În acest caz, fără a aduce atingere aplicării prezentei directive organismului central, ansamblul constituit din organismul central și instituțiile afiliate trebuie să facă obiectul unor conturi consolidate care să includă un raport de gestiune anual întocmit, auditat și publicat în conformitate cu prezenta directivă;

(c)

următoarelor instituții de credit:

—

în Grecia: ETEBA (Banca Națională de Investiții pentru Dezvoltare Industrială) și Τράπεζα Επενδύσεων (Banca de Investiții);

—

în Irlanda: Industrial and Provident Societies;

—

în Regatul Unit: Friendly Societies și Industrial and Provident Societies.

(3)   Fără a aduce atingere articolului 2 alineatul (3) din Directiva 78/660/CEE și până la o coordonare ulterioară, statele membre pot:

(a)

în cazul instituțiilor de credit menționate la articolul 2 alineatul (1) litera (a) din prezenta directivă, care nu sunt întreprinderi de tipul celor enumerate la articolul 1 alineatul (1) din Directiva 78/660/CEE, să stabilească norme de derogare de la prezenta directivă, în cazul în care sunt necesare norme de derogare datorită formei juridice a instituțiilor respective;

(b)

în cazul instituțiilor de credit specializate, să stabilească norme de derogare de la prezenta directivă, în cazul în care sunt necesare norme de derogare datorită naturii speciale a activității instituțiilor respective.

Astfel de norme de derogare pot prevedea numai adaptări cu privire la structura, nomenclatura, terminologia și conținutul pozițiilor din bilanțul contabil și contul de profit și pierdere; acestea nu pot avea ca efect să permită instituțiilor cărora li se aplică să furnizeze în conturile anuale mai puține informații decât alte instituții care intră sub incidența prezentei directive.

Statele membre informează Comisia cu privire la instituțiile de credit în cauză, dacă este posibil pe categorii, în termen de șase luni de la sfârșitul perioadei stipulate la articolul 47 alineatul (2). Statele membre informează Comisia cu privire la derogările stabilite în acest sens.

Derogările sunt revizuite în termen de zece ani cel târziu de la notificarea prezentei directive. Comisia prezintă propuneri adecvate, dacă este necesar. De asemenea, Comisia prezintă un raport intermediar, în termen de cel mult cinci ani de la data notificării prezentei directive.

SECȚIUNEA 2

DISPOZIȚII GENERALE PRIVIND BILANȚUL CONTABIL ȘI CONTUL DE PROFIT ȘI PIERDERE

Articolul 3

În cazul instituțiilor de credit, posibilitatea de a combina poziții în conformitate cu articolul 4 alineatul (3) litera (a) sau (b) din Directiva 78/660/CEE se limitează la subpoziții din bilanțul contabil și din contul de profit și pierdere, precedate de litere mici, și se autorizează numai în temeiul normelor prevăzute de statele membre în acest sens.

SECȚIUNEA 3

STRUCTURA BILANȚULUI CONTABIL

Articolul 4

Statele membre prevăd următoarea structură a bilanțului contabil.

1.

Casă, solduri la bănci centrale și oficii poștale

2.

Bonuri de tezaur și alte efecte eligibile pentru refinanțare la băncile centrale:

(a)

Bonuri de tezaur și alte valori mobiliare similare

(b)

Alte efecte eligibile pentru refinanțare la băncile centrale (în cazul în care dispozițiile de drept intern nu prevăd încadrarea acestor efecte la pozițiile 3 și 4 din activ).

3.

Creanțe asupra instituțiilor de credit:

(a)

la vedere

(b)

alte creanțe

4.

Creanțe asupra clienților

5.

Titluri de creanță, inclusiv titluri cu venit fix:

(a)

emise de organisme publice

(b)

emise de alți emitenți, din care:

—

titluri de creanță proprii (în cazul în care dispozițiile de drept intern nu impun deducerea lor din pasive).

6.

Acțiuni și alte titluri cu randament variabil

7.

Participații, din care:

—

participații la instituții de credit (în cazul în care dispozițiile de drept intern nu prevăd includerea lor în anexa la situația financiară)

8.

Acțiuni la întreprinderi afiliate, din care:

—

acțiuni la instituții de credit (în cazul în care dispozițiile de drept intern nu prevăd includerea lor în anexa la situația financiară)

9.

Imobilizări necorporale descrise la Active, titlurile B și C.I din articolul 9 din Directiva 78/660/CEE, din care:

—

cheltuieli de constituire, conform definiției din dispozițiile de drept intern și în măsura în care dispozițiile de drept intern permit includerea lor în active (în cazul în care dispozițiile de drept intern nu prevăd includerea lor în anexa la situația financiară)

—

fond comercial, în măsura în care a fost achiziționat cu titlu oneros (în cazul în care dispozițiile de drept intern nu prevăd includerea sa în anexa la situația financiară)

10.

Imobilizări corporale descrise la Active, titlul C.II din articolul 9 din Directiva 78/660/CEE, din care:

—

terenuri și clădiri ocupate de o instituție de credit pentru activitățile proprii (în cazul în care dispozițiile de drept intern nu prevăd includerea lor în anexa la situația financiară)

11.

Capital subscris nevărsat, din care:

—

capital solicitat (în cazul în care dispozițiile de drept intern nu prevăd includerea capitalului solicitat în pasive, caz în care capitalul solicitat, dar nevărsat trebuie să fie inclus fie în această poziție din activ, fie la poziția 14 din activ)

12.

Acțiuni proprii (cu precizarea valorii lor nominale sau, în absența unei valori nominale, a echivalentului lor contabil, în măsura în care dispozițiile de drept intern permit includerea lor în bilanțul contabil)

13.

Alte active

14.

Capital subscris, solicitat, dar nevărsat (în cazul în care dispozițiile de drept intern nu prevăd includerea capitalului solicitat la poziția 11 din activ)

15.

Conturi de regularizare

16.

Pierderea exercițiului financiar (în cazul în care dispozițiile de drept intern nu prevăd includerea sa la poziția 14 din pasiv)

Total activ

1.

Datorii privind instituțiile de credit:

(a)

la vedere

(b)

la termen sau cu preaviz

2.

Datorii privind clienții:

(a)

depozite de economii, din care:

—

cele la vedere și cele la termen sau cu preaviz, în cazul în care dispozițiile de drept intern prevăd o astfel de defalcare (în cazul în care dispozițiile de drept intern nu prevăd includerea acestor informații în anexa la situația financiară)

(b)

alte datorii:

(ba)

la vedere

(bb)

la termen sau cu preaviz

3.

Datorii constituite prin titluri:

(a)

titluri de creanță în circulație

(b)

altele

4.

Alte pasive

5.

Conturi de regularizare

6.

Provizioane pentru riscuri și cheltuieli:

(a)

provizioane pentru pensii și obligații similare

(b)

provizioane pentru impozite

(c)

alte provizioane

7.

Profitul exercițiului financiar (în cazul în care dispozițiile de drept intern nu prevăd includerea sa la poziția 14 din pasive)

8.

Pasive subordonate

9.

Capital subscris (în cazul în care dispozițiile de drept intern nu prevăd includerea capitalului solicitat la această poziție. În acel caz, valoarea capitalului subscris și cea a capitalului vărsat trebuie prezentate separat)

10.

Prime de emisiune

11.

Rezerve

12.

Rezervă de reevaluare

13.

Rezultate reportate

14.

Rezultatul exercițiului financiar (în cazul în care dispozițiile de drept intern nu prevăd includerea acestora la poziția 16 din activ sau la poziția 7 din pasiv)

Total pasiv

1.

Pasive contingente, din care:

—

accepte și andosări

—

garanții și active depuse ca garanție suplimentară

2.

Angajamente, din care:

—

angajamente rezultate din operațiuni de vânzare sau răscumpărare.

Articolul 5

Următoarele elemente trebuie prezentate separat, ca subpoziții ale pozițiilor respective:

—

creanțe, reprezentate sau nu prin titluri, la întreprinderi afiliate și incluse la pozițiile 2 – 5 din activ,

—

creanțe, reprezentate sau nu prin titluri, la întreprinderi cu care instituția de credit se află în legătură, în temeiul unei participații, și incluse la pozițiile 2 – 5 din activ,

—

datorii, reprezentate sau nu prin titluri, către întreprinderi afiliate și incluse la pozițiile 1, 2, 3 și 8 din pasiv,

—

datorii, reprezentate sau nu prin titluri, către întreprinderi cu care instituția de credit se află în legătură, în temeiul unei participații, și incluse la pozițiile 1, 2, 3 și 8 din pasiv.

Articolul 6

(1)   Activele subordonate apar separat ca subpoziții ale pozițiilor din structură și ale subpozițiilor create în conformitate cu articolul 5.

(2)   Activele, reprezentate sau nu prin titluri, sunt subordonate dacă, în caz de lichidare sau faliment, acestea urmează să fie rambursate numai după ce au fost acoperite creanțele celorlalți creditori.

Articolul 7

Statele membre pot permite ca informațiile menționate la articolele 5 și 6, defalcate în mod adecvat pe pozițiile relevante, să figureze în anexa la situația financiară.

Articolul 8

(1)   Activele sunt incluse la capitolele relevante din bilanț chiar și în cazul în care instituția de credit care întocmește bilanțul le-a depus ca garanție pentru obligații proprii sau ale unor terți sau în care le-a depus ca garanție, în alt mod, unor terți.

(2)   Instituția de credit nu include în bilanț activele depuse ca gaj sau altă formă de garanție în beneficiul instituției de credit în cazul în care activele în cauză sunt sub formă de depuneri de numerar la instituția de credit.

Articolul 9

(1)   În cazul în care un împrumut a fost acordat de un sindicat format din mai multe instituții de credit, fiecare instituție de credit participantă în sindicat indică numai contribuția sa la valoarea totală a mijloacelor de finanțare.

(2)   În cazul în care, în cazul unui împrumut sindicalizat menționat la alineatul (1), valoarea contribuțiilor garantate de o instituție de credit este mai mare decât mijloacele de finanțare acordate, garanțiile suplimentare sunt indicate sub forma unui pasiv eventual (la poziția 1 din afara bilanțului, a doua liniuță).

Articolul 10

(1)   Fondurile pe care instituția de credit le administrează în nume propriu, dar pentru terți, trebuie prezentate în bilanț în cazul în care instituția de credit devine titular legal al activului respectiv. Valoarea totală a acestor active și pasive apare separat sau în anexa la situația financiară, defalcată în funcție de pozițiile de active și pasive. Cu toate acestea, statele membre pot permite prezentarea acestor fonduri în afara bilanțului, cu condiția să existe norme speciale în temeiul cărora aceste fonduri pot fi excluse din activele disponibile pentru distribuire în eventualitatea lichidării unei instituții de credit (sau în eventualitatea unor proceduri similare).

(2)   Activele achiziționate în numele și pentru un terț nu trebuie incluse în bilanț.

Articolul 11

Se consideră ca fiind la vedere numai valorile care pot fi retrase în orice moment fără preaviz sau cele pentru care s-a convenit un termen sau un preaviz de douăzeci și patru de ore sau de o zi lucrătoare.

Articolul 12

(1)   Operațiuni de pensiune înseamnă operațiuni prin care o instituție de credit sau un client („cedent”) cesionează unei alte instituții de credit sau unui alt client („cesionar”) anumite active, de exemplu efecte, creanțe sau valori mobiliare transferabile, sub rezerva unui acord care prevede retrocedarea ulterioară a activelor în cauză cedentului, la un preț convenit.

(2)   În cazul în care cesionarul se angajează să retrocedeze activele la o dată stabilită sau care urmează a fi stabilită de cedent, operațiunea în cauză se consideră a fi o operațiune reală de vânzare și răscumpărare.

(3)   În cazul în care, cu toate acestea, cesionarului îi revine doar dreptul de a retroceda activele la prețul de cumpărare sau la o valoare diferită convenită în prealabil, la o dată stabilită sau care urmează să fie stabilită, operațiunea în cauză este considerată o operațiune de vânzare cu opțiune de răscumpărare.

(4)   În cazul operațiunilor de pensiune menționate la alineatul (2), activele transferate se mențin în bilanțul cedentului; prețul de cumpărare primit de către cedent se înregistrează ca o sumă datorată cesionarului. În plus, valoarea activelor transferate apare într-o anexă a conturilor cedentului. Cesionarul nu are dreptul să prezinte activele transferate în propriul bilanț; prețul de achiziționare plătit de cesionar se înregistrează ca și creanță a cedentului.

(5)   În cazul operațiunilor de pensiune menționate la alineatul (3), cedentul nu are, cu toate acestea, dreptul de a prezenta în propriul bilanț activele transferate; activele respective apar ca active în bilanțul cesionarului. Cedentul include la poziția 2 din afara bilanțului o valoare egală cu prețul convenit în eventualitatea răscumpărării.

(6)   Operațiunile de schimb la termen, opțiunile, operațiunile de emisiune cu angajament de răscumpărare integrală sau parțială a emisiunii de titluri de creanță înainte de scadența unor operațiuni similare nu sunt considerate operațiuni de pensiune în sensul prezentului articol.

SECȚIUNEA 4

DISPOZIȚII SPECIALE PRIVIND ANUMITE POZIȚII DIN BILANȚ

Articolul 13

Active: Poziția 1 – Casă, solduri la bănci centrale și la oficii poștale

(1)   Casa include bancnote și monede care au curs legal, inclusiv bancnote și monede străine.

(2)   Această poziție poate include numai soldurile la băncile centrale și oficiile poștale din țara sau țările în care instituția de credit este prezentă. Aceste solduri trebuie să fie disponibile în orice moment. Alte creanțe asupra acestor instituții trebuie înregistrate sub formă de creanțe asupra instituțiilor de credit (poziția 3 din activ) sau creanțe asupra clienților (poziția 4 din activ).

Articolul 14

Active: Poziția 2 – Bonuri de tezaur și alte efecte eligibile pentru refinanțare la băncile centrale

(1)   Această poziție include, la litera (a), bonuri de tezaur și valori mobiliare similare, și anume bonuri de tezaur, certificate de tezaur și alte titluri de creanță similare emise de organisme publice care sunt eligibile pentru refinanțare la băncile centrale din țara sau țările în care instituția de credit este prezentă. Titlurile de creanță emise de organisme publice care nu îndeplinesc condiția menționată anterior sunt incluse la subpoziția 5 litera (a) din activ.

(2)   Această poziție cuprinde, la litera (b), efecte eligibile pentru refinanțare la băncile centrale, și anume toate efectele deținute în portofoliu și care au fost achiziționate de la instituții de credit sau de la clienți, în măsura în care sunt eligibile, în temeiul dispozițiilor de drept intern, pentru refinanțare la băncile centrale din țara sau țările în care instituția de credit este prezentă.

Articolul 15

Active: Poziția 3 – Creanțe asupra instituțiilor de credit

(1)   Creanțele asupra instituțiilor de credit includ toate creanțele deținute, în temeiul unor operațiuni bancare, de instituția de credit care întocmește bilanțul asupra unor instituții de credit naționale sau străine, indiferent de denumirea efectivă a acestora.

Constituie excepții numai creanțele constituite prin titluri de creanță și orice alte titluri, care trebuie incluse la poziția 5 din activ.

(2)   În înțelesul prezentului articol, instituțiile de credit includ toate întreprinderile din lista publicată în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene în temeiul articolului 3 alineatul (7) din Directiva 77/780/CEE, precum și băncile centrale și organismele oficiale bancare naționale și internaționale și toate întreprinderile publice și private care nu sunt stabilite pe teritoriul Comunității, dar care se încadrează în definiția de la articolul 1 din Directiva 77/780/CEE.

Creanțele asupra întreprinderilor care nu întrunesc condițiile menționate anterior sunt incluse la poziția 4 din active.

Articolul 16

Active: Poziția 4 – Creanțe asupra clienților

Creanțele asupra clienților includ toate tipurile de active sub formă de creanțe asupra clienților naționali și străini, alții decât instituții de credit, indiferent de denumirea lor efectivă.

Constituie excepții numai creanțele constituite din titluri de creanță și orice alte titluri, care trebuie incluse la poziția 5 din activ.

Articolul 17

Active: Poziția 5 – Titluri de creanță, inclusiv titluri cu venit fix

(1)   Această poziție include titluri de creanță negociabile și alte titluri cu venit fix emise de instituții de credit, de alte întreprinderi sau de organisme publice; cu toate acestea, valorile mobiliare emise de acestea din urmă sunt incluse numai în cazul în care nu trebuie incluse la poziția 2 din activ.

(2)   Valorile mobiliare purtătoare de dobândă variabilă în funcție de factori specifici, de exemplu rata dobânzii pe piața interbancară sau pe piața europeană, sunt asimilate titlurilor de creanță și titlurilor cu venit fix.

(3)   La subpoziția 5 (b) pot fi incluse numai titluri de creanță proprii răscumpărate și negociabile.

Articolul 18

Pasive: Poziția 1 – Datorii privind instituțiile de credit

(1)   Datoriile către instituțiile de credit includ toate valorile rezultate din operațiuni bancare, datorate altor instituții de credit naționale sau străine de către instituția de credit care întocmește bilanțul, indiferent de denumirea lor efectivă.

Constituie excepții numai obligațiile constituite prin titluri de creanță și orice alte titluri, care trebuie incluse la poziția 3 din pasiv.

(2)   În înțelesul prezentului articol, instituțiile de credit includ toate întreprinderile din lista publicată în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene în temeiul articolului 3 alineatul (7) din Directiva 77/780/CEE, precum și băncile centrale și organismele oficiale bancare naționale și internaționale și toate întreprinderile publice și private care nu sunt stabilite pe teritoriul Comunității, dar care se încadrează în definiția de la articolul 1 din Directiva 77/780/CEE.

Articolul 19

Pasive: Poziția 2 – Datorii privind clienții

(1)   Datoriile privind clienții includ toate valorile datorate creditorilor, alții decât instituții de credit în înțelesul articolului 18, indiferent de denumirea lor efectivă.

Constituie excepții numai datoriile constituite prin titluri de creanță și orice alte titluri, care trebuie incluse la poziția 3 din pasiv.

(2)   Numai depozitele care întrunesc condițiile stabilite în dispozițiile de drept intern sunt considerate depozite de economii.

(3)   Titlurile de creanță pentru economii sunt incluse la subpoziția corespunzătoare numai în cazul în care nu sunt constituite prin certificate negociabile.

Articolul 20

Pasive: Poziția 3 – Datorii constituite prin titluri de valoare

(1)   Această poziție include atât titluri de creanță, cât și datorii pentru care s-au emis certificate negociabile, în special certificate de depozit, bonuri de casă și datoriile rezultate din accepte proprii și bilete la ordin.

(2)   Numai acceptele emise de o instituție de credit în scopul propriei refinanțări și pentru care aceasta este primul debitor („tras”) se consideră ca fiind accepte proprii.

Articolul 21

Pasive: Poziția 8 – Datorii subordonate

În cazul în care s-a stabilit prin contract că, în caz de lichidare sau faliment, datoriile, constituite sau nu prin titluri de valoare, urmează a fi rambursate numai după cele ale celorlalți creditori, datoriile în cauză sunt incluse în poziția 8.

Articolul 22

Pasive: Poziția 9 – Capital subscris

Această poziție include toate sumele, indiferent de denumirea lor efectivă, care, în funcție de forma juridică a instituției în cauză, se consideră, în conformitate cu dispozițiile de drept intern, capital propriu subscris de acționari sau de alți proprietari.

Articolul 23

Pasive: Poziția 11 – Rezerve

Această poziție include toate tipurile de rezerve prevăzute la articolul 9 din Directiva 78/660/CEE la poziția A.IV din pasiv și definite în directiva în cauză. Statele membre pot prevedea, de asemenea, alte tipuri de rezerve, în cazul în care acestea sunt necesare pentru instituțiile de credit a căror formă juridică nu intră sub incidența Directivei 78/660/CEE.

Tipurile de rezerve menționate în primul alineat sunt prezentate separat, ca subpoziții la poziția 11 din pasiv, în bilanțurile instituțiilor de credit respective, cu excepția rezervei de reevaluare care este inclusă la poziția 12.

Articolul 24

Poziții din afara bilanțului: Poziția 1 – Datorii contingente

Această poziție include toate operațiunile prin care o instituție a subscris obligațiile unui terț.

Anexa la situația financiară precizează natura și valoarea oricărui tip de datorie contingentă relevantă pentru activitățile unei instituții.

Obligațiile asumate prin andosarea efectelor reescontate sunt incluse la această poziție numai în cazul în care dispozițiile de drept intern nu prevăd altfel. Același lucru este valabil și în cazul acceptelor, altele decât accepte proprii.

Cauțiunile și activele constituite ca garanții suplimentare includ toate obligațiile de garantare asumate și toate activele constituite drept garanție în numele unor terți, în special cu privire la garanții și acreditive irevocabile.

Articolul 25

Poziții din afara bilanțului: Poziția 2 – Angajamente

Această poziție include toate angajamentele irevocabile care ar putea genera un risc de credit.

Anexa la situația financiară precizează natura și valoarea oricărui tip de angajament relevant pentru activitățile instituției.

Angajamentele care decurg din operațiuni de pensiune includ angajamentele asumate de o instituție de credit în cadrul operațiunilor de pensiune (în temeiul unor acorduri ferme de vânzare cu opțiune de răscumpărare), în înțelesul articolului 12 alineatul (3).

SECȚIUNEA 5

STRUCTURA CONTULUI DE PROFIT ȘI PIERDERE

Articolul 26

Pentru prezentarea contului de profit și pierdere, statele membre prevăd una dintre sau ambele structuri prevăzute la articolele 27 și 28. În cazul în care statul membru prevede ambele structuri, acesta poate permite întreprinderilor să aleagă una dintre ele.

Articolul 27

Structura verticală

1.

Dobânda de primit și venituri asimilate, din care, separat, venituri din titluri cu venit fix.

2.

Dobânda de plătit și cheltuieli asimilate.

3.

Venituri din titluri:

(a)

Venituri din acțiuni și alte titluri cu randament variabil

(b)

Venituri din participații

(c)

Venituri din acțiuni la întreprinderi afiliate

4.

Comisioane de primit

5.

Comisioane de plătit

6.

Profit net sau pierderi nete din operațiuni financiare

7.

Alte venituri din exploatare

8.

Cheltuieli administrative generale:

(a)

Costuri de personal, din care:

—

remunerații și salarii

—

costuri de asigurări sociale, din care separat costuri pentru pensii

(b)

Alte cheltuieli administrative

9.

Ajustări valorice cu privire la pozițiile 9 și 10 din activ

10.

Alte cheltuieli de exploatare

11.

Ajustări valorice cu privire la creanțe și provizioane pentru datorii contingente și angajamente

12.

Reajustări valorice cu privire la creanțe și provizioane pentru datorii contingente și angajamente

13.

Ajustări valorice cu privire la valori mobiliare transferabile deținute ca imobilizări financiare, participații sau acțiuni la întreprinderi afiliate

14.

Reajustări valorice cu privire la valori mobiliare transferabile deținute ca imobilizări financiare, participații sau acțiuni la întreprinderi afiliate

15.

Impozite pe profit sau pierderi din activități ordinare

16.

Profit net sau pierderi nete din activități ordinare

17.

Venituri extraordinare

18.

Cheltuieli extraordinare

19.

Profit sau pierderi extraordinare

20.

Impozit pe profit sau pierderi extraordinare

21.

Profit net sau pierderi nete extraordinare

22.

Alte impozite care nu sunt incluse în pozițiile anterioare

23.

Rezultatul exercițiului financiar

Articolul 28

Structura orizontală

A.

Cheltuieli

1.

Dobânda de plătit și cheltuieli asimilate

2.

Comisioane de plătit

3.

Pierderi nete din operațiuni financiare

4.

Cheltuieli administrative generale:

(a)

Costuri de personal, din care:

—

remunerații și salarii

—

costuri de asigurări sociale, din care, separat, costuri pentru pensii

(b)

Alte cheltuieli administrative

5.

Ajustări valorice cu privire la pozițiile 9 și 10 din activ

6.

Alte cheltuieli de exploatare

7.

Ajustări valorice cu privire la creanțe și provizioane pentru datorii contingente și angajamente

8.

Ajustări valorice cu privire la valori mobiliare transferabile deținute ca imobilizări financiare, participații sau acțiuni la întreprinderi afiliate

9.

Impozite pe profit sau pierderi din activități ordinare

10.

Profit net sau pierderi nete din activități ordinare

11.

Cheltuieli extraordinare

12.

Impozite pe profit sau pierderi extraordinare

13.

Pierderi nete extraordinare

14.

Alte impozite care nu sunt incluse în pozițiile anterioare

15.

Profitul exercițiului financiar

B.

Venituri

1.

Dobânda de primit și venituri asimilate, din care venituri din titluri cu venit fix

2.

Venituri din titluri mobiliare:

(a)

Venituri din acțiuni și alte titluri cu randament variabil

(b)

Venituri din participații

(c)

Venituri din acțiuni la întreprinderi afiliate

3.

Comisioane de primit

4.

Profit net sau pierderi nete din operațiuni financiare

5.

Reajustări valorice cu privire la creanțe și provizioane pentru datorii contingente și angajamente

6.

Reajustări valorice cu privire la valori mobiliare transferabile deținute ca imobilizări financiare, participații sau acțiuni la întreprinderi afiliate

7.

Alte venituri din exploatare

8.

Profit net sau pierderi nete din activități ordinare

9.

Venituri extraordinare

10.

Profit net extraordinar

11.

Pierderile exercițiului financiar

SECȚIUNEA 6

DISPOZIȚII SPECIALE PRIVIND ANUMITE POZIȚII DIN CONTUL DE PROFIT ȘI PIERDERE

Articolul 29

Articolul 27, pozițiile 1 și 2 (structura verticală)

Articolul 28, pozițiile A 1 și B 1 (structura orizontală)

Aceste poziții includ toate profiturile și pierderile rezultate din activități bancare, inclusiv:

1.

toate veniturile din activele incluse la pozițiile 1 - 5 din activul bilanțului, indiferent cum sunt calculate. Aceste venituri includ, de asemenea, veniturile rezultate din defalcarea în timp a scontului pe activele achiziționate la o valoare inferioară și pe obligațiile contractate la o valoare superioară sumei de plătit la scadență;

2.

toate cheltuielile care rezultă din obligațiile înregistrate la pozițiile 1, 2, 3 și 8 din pasiv, indiferent cum sunt calculate. Aceste cheltuieli includ, de asemenea, cheltuielile generate de defalcarea în timp a primei pe activele achiziționate la o valoare superioară și pe angajamentele contractate la o valoare inferioară sumei de plătit la scadență;

3.

veniturile și cheltuielile rezultate din contractele la termen acoperite, defalcate pe perioada efectivă a contractului și asimilate dobânzilor;

4.

taxe și comisioane asimilate dobânzilor și calculate în timp sau în raport cu valoarea creanței sau a obligației.

Articolul 30

Articolul 27, poziția 3 (structura verticală)

Articolul 28, poziția B 2 (structura orizontală)

Această poziție include toate dividendele și alte venituri din titluri cu randament variabil, din participații și din acțiuni la întreprinderi afiliate. Veniturile din acțiuni la societăți de investiții sunt, de asemenea, incluse la această poziție.

Articolul 31

Articolul 27, pozițiile 4 și 5 (structura verticală)

Articolul 28, pozițiile A 2 și B 3 (structura orizontală)

Fără a aduce atingere articolului 29, comisioanele de primit includ veniturile pentru toate serviciile furnizate unor terți, iar comisioanele de plătit includ cheltuielile pentru serviciile furnizate de terți, în special:

—

comisioane pentru garanții, administrarea împrumuturilor în numele altor împrumutători și operațiuni cu titluri mobiliare în numele unor terți;

—

comisioane și alte cheltuieli și venituri din operațiuni de plăți, cheltuieli de administrare a contului și comisioane pentru păstrarea în depozit și administrarea valorilor mobiliare;

—

comisioane pentru operațiuni cu devize și pentru vânzarea și cumpărarea de monede și metale prețioase în numele unor terți;

—

comisioane percepute pentru servicii de curtaj pentru contracte de economii și de asigurare și împrumuturi.

Articolul 32

Articolul 27, poziția 6 (structura verticală)

Articolul 28, poziția A 3 sau B 4 (structura orizontală)

Această poziție include:

1.

profitul net sau pierderile nete din operațiuni cu titluri care nu sunt deținute ca imobilizări financiare, împreună cu ajustările și reajustările valorice pentru aceste titluri, ținând cont, în cazul în care s-a aplicat articolul 36 alineatul (2), de diferența rezultată din aplicarea articolului în cauză; cu toate acestea, în statele membre care utilizează opțiunea prevăzută la articolul 37, aceste profituri sau pierderi nete și ajustări și reajustări valorice se includ în măsura în care se referă la titlurile incluse într-un portofoliu comercial;

2.

profitul net sau pierderile nete din activități de schimb, fără a aduce atingere articolului 29 punctul 3;

3.

profiturile și pierderile nete din alte operațiuni de cumpărare și vânzare de instrumente financiare, inclusiv metale prețioase.

Articolul 33

Articolul 27, pozițiile 11 și 12 (structura verticală)

Articolul 28, pozițiile A 7 și B 5 (structura orizontală)

(1)   Aceste poziții includ, pe de o parte, cheltuielile cu ajustările valorice aduse creanțelor incluse la pozițiile 3 și 4 din activ și provizioanelor pentru datoriile contingente și angajamentele incluse la pozițiile 1 și 2 din afara bilanțului, și, pe de altă parte, creditele din recuperarea creanțelor amortizate și a valorilor recalculate în urma unor ajustări valorice și provizioane anterioare.

(2)   În statele membre care utilizează opțiunea prevăzută la articolul 37, această poziție include, de asemenea, profitul net sau pierderile nete din operațiuni cu titlurile mobiliare incluse la pozițiile 5 și 6 din activ care nu sunt deținute ca imobilizări financiare, potrivit definiției de la articolul 35 alineatul (2) și nici nu sunt incluse într-un portofoliu comercial, precum și ajustările și reajustările valorice ale titlurilor mobiliare în cauză, ținând seama, în cazul în care s-a aplicat articolul 36 alineatul (2), de diferența care rezultă din aplicarea articolului în cauză. Nomenclatura acestei poziții se adaptează în consecință.

(3)   Statele membre pot autoriza compensarea reciprocă a cheltuielilor și a veniturilor de la aceste poziții, astfel încât să apară numai o poziție cu valoarea netă (venituri sau cheltuieli).

(4)   Ajustările valorice aduse creanțelor asupra instituțiilor de credit, clienților, întreprinderilor cu care instituția de credit are legături în temeiul unei participații și asupra întreprinderilor afiliate apar separat în anexa la situația financiară, în cazul în care sunt relevante. Nu este necesar să se aplice această dispoziție în cazul în care statul membru permite compensări în conformitate cu alineatul (3).

Articolul 34

Articolul 27, pozițiile 13 și 14 (structura verticală)

Articolul 28, pozițiile A 8 și B 5 (structura orizontală)

(1)   Aceste poziții includ, pe de o parte, cheltuieli cu ajustări valorice aduse activelor incluse la pozițiile 5 și 8 din activ și, pe de altă parte, toate sumele recalculate în urma unei ajustări valorice anterioare, în măsura în care cheltuielile și veniturile se referă la valori mobiliare transferabile deținute ca imobilizări financiare, în conformitate cu definiția de la articolul 35 alineatul (2), ca participații și acțiuni la întreprinderi afiliate.

(2)   Statele membre pot autoriza compensarea reciprocă a cheltuielilor și veniturilor de la aceste poziții, astfel încât să apară numai o poziție cu valoarea netă (venituri sau cheltuieli).

(3)   Ajustările valorice cu privire la aceste valori mobiliare transferabile, participații și acțiuni la întreprinderi afiliate sunt indicate separat în anexa la situația financiară, în cazul în care sunt relevante. Aplicarea acestei dispoziții nu este necesară în cazul în care statul membru permite compensări în conformitate cu alineatul (2).

SECȚIUNEA 7

NORME DE EVALUARE

Articolul 35

(1)   Pozițiile 9 și 10 din activ trebuie să fie evaluate întotdeauna ca imobilizări. Activele de la celelalte poziții din bilanț se evaluează ca imobilizări în cazul în care sunt destinate unei utilizări îndelungate în desfășurarea normală a activității întreprinderii.

(2)   În cazul în care se face trimitere la imobilizări financiare în secțiunea 7 din Directiva 78/660/CEE, termenul respectiv se interpretează, în cazul instituțiilor de credit, ca participații, acțiuni la întreprinderi afiliate și titluri mobiliare destinate unei utilizări îndelungate în desfășurarea normală a activității întreprinderii.

(3)

(a)

Titlurile de creanță, inclusiv titlurile cu venit fix, deținute ca imobilizări financiare, sunt incluse în bilanț la prețul de achiziție. Cu toate acestea, statele membre pot impune sau permite includerea în bilanț a acestor titluri de creanță la valoarea de răscumpărare.

(b)

În cazul în care prețul de achiziție a acestor titluri de creanță depășește valoarea de răscumpărare, valoarea diferenței trebuie să fie inclusă în contul de profit și pierdere. Cu toate acestea, statele membre pot impune sau permite amortizarea eșalonată a diferenței, astfel încât diferența să fie integral amortizată în momentul răscumpărării acestor titluri de creanță. Diferența trebuie să fie prezentată separat în bilanț sau în anexa la situația financiară.

(c)

În cazul în care prețul de achiziție a acestor titluri de creanță este mai mic decât valoarea de răscumpărare, statele membre pot impune sau permite includerea eșalonată a diferenței în venituri, în perioada rămasă până la răscumpărare. Diferența trebuie să fie prezentată separat în bilanț sau în anexa la situația financiară.

Articolul 36

(1)   În cazul în care valorile mobiliare transferabile care nu sunt deținute ca imobilizări financiare sunt incluse în bilanț la prețul de achiziție, instituțiile de credit menționează în anexa la situația financiară diferența dintre prețul de achiziție și valoarea mai mare de piață de la data închiderii bilanțului.

(2)   Cu toate acestea, statele membre pot impune sau permite ca aceste valori mobiliare transferabile să fie incluse în bilanț la valoarea mai mare de piață de la data închiderii bilanțului. Diferența dintre prețul de achiziție și valoarea mai mare de piață este menționată în anexa la situația financiară.

Articolul 37

(1)   Articolul 39 din Directiva 78/660/CEE se aplică evaluării creanțelor, titlurilor de creanță, acțiunilor și altor titluri cu randament variabil deținute de instituțiile de credit care nu sunt deținute ca imobilizări financiare.

(2)   Până la o coordonare ulterioară, statele membre pot, cu toate acestea, să permită:

(a)

prezentarea creanțelor asupra instituțiilor de credit și clienților (pozițiile 3 și 4 din activ) și a titlurilor de creanță, a acțiunilor și a altor titluri cu randament variabil incluse la pozițiile 5 și 6 din activ, care nu sunt deținute ca imobilizări financiare, conform definiției de la articolul 35 alineatul (2), nici nu sunt incluse într-un portofoliu comercial, la o valoare mai mică decât cea care ar rezulta prin aplicarea articolului 39 alineatul (1) din Directiva 78/660/CEE, în cazul în care acest lucru este impus de prudența dictată de riscurile speciale asociate operațiunilor bancare. Cu toate acestea, diferența dintre cele două valori nu trebuie să depășească 4 % din valoarea totală a activelor menționate anterior, după aplicarea articolului 39 în cauză;

(b)

păstrarea valorii mai mici rezultate prin aplicarea literei (a), până când instituția de credit hotărăște ajustarea ei;

(c)

ca, în cazul în care un stat membru utilizează opțiunea prevăzută la litera (a), să nu se aplice articolul 36 alineatul (1) din prezenta directivă și nici articolul 40 alineatul (2) din Directiva 78/660/CEE.

Articolul 38

(1)   Până la o coordonare ulterioară, statele membre care utilizează opțiunea prevăzută la articolul 37 trebuie să permită, iar statele care nu utilizează opțiunea respectivă pot permite introducerea unei poziții 6a în pasiv, numite „Fond pentru riscuri bancare generale”. Poziția în cauză include valorile pe care o instituție de credit hotărăște să fie destinate acoperirii acestor riscuri, în cazul în care acest lucru este impus de riscurile speciale asociate operațiunilor bancare.

(2)   Soldul net al majorărilor și diminuărilor „Fondului pentru riscuri bancare generale” trebuie menționat separat în contul de profit și pierdere.

Articolul 39

(1)   Activele și pasivele exprimate în monede străine sunt convertite la cursul de schimb la vedere în vigoare la data închiderii bilanțului. Cu toate acestea, statele membre pot impune sau permite ca activele deținute ca imobilizări financiare și imobilizări corporale și necorporale, care nu sunt incluse sau nu sunt incluse în mod specific pe piața la vedere sau la termen, să fie convertite la cursurile de schimb în vigoare la data achiziției lor.

(2)   Operațiunile de schimb la termen și la vedere încă nefinalizate se convertesc la cursul de schimb la vedere în vigoare la data închiderii bilanțului.

Cu toate acestea, statele membre pot impune ca operațiunile la termen să fie convertite la cursul de schimb la termen în vigoare la data închiderii bilanțului.

(3)   Fără a aduce atingere articolului 29 alineatul (3), diferențele dintre valorile contabile ale activelor, ale pasivelor și ale operațiunilor la termen și valorile obținute prin conversie în conformitate cu alineatul (1) și (2) sunt menționate în contul de profit și pierdere. Cu toate acestea, statele membre pot impune sau permite includerea diferențelor obținute prin conversie în temeiul alineatului (1) și (2), integral sau parțial, în rezervele indisponibile pentru distribuire, în cazul în care ele rezultă, pe de o parte, din activele deținute ca imobilizări financiare, din imobilizările corporale și necorporale și, pe de altă parte, din orice operațiune efectuată pentru acoperirea activelor în cauză.

(4)   Statele membre pot prevedea ca diferențele favorabile de conversie rezultate din operațiuni la termen, active sau pasive neacoperite sau neacoperite în mod specific de alte operațiuni la termen sau de active sau pasive, să nu fie incluse în contul de profit și pierdere.

(5)   În cazul în care se utilizează una dintre metodele prevăzute la articolul 59 din Directiva 78/660/CEE, statele membre pot prevedea ca toate diferențele de conversie să fie transferate, integral sau parțial, direct în rezerve. Diferențele favorabile și nefavorabile de conversie sunt menționate separat în bilanț sau în anexa la situația financiară.

(6)   Statele membre pot impune sau permite ca diferențele de conversie rezultate, la consolidare, din reconversia capitalului și a rezervelor existente la începutul exercițiului contabil al unei întreprinderi afiliate sau a părții din capitalul și rezervele unei întreprinderi la care instituția de credit deține o participație să fie incluse, integral sau parțial, în rezerve consolidate, împreună cu diferențele de conversie rezultate din conversia operațiunilor efectuate pentru acoperirea capitalului și rezervelor în cauză.

(7)   Statele membre pot impune sau permite conversia, la consolidare, a veniturilor și cheltuielilor întreprinderilor afiliate și a celor aferente participațiilor, la cursul mediu de schimb valabil în perioada contabilă.

SECȚIUNEA 8

CONȚINUTUL ANEXEI LA SITUAȚIA FINANCIARĂ

Articolul 40

(1)   Se aplică articolul 43 alineatul (1) din Directiva 78/660/CEE, sub rezerva articolului 37 din prezenta directivă și sub rezerva următoarelor dispoziții.

(2)   În plus față de informațiile obligatorii în conformitate cu articolul 43 alineatul (1) punctul 5 din Directiva 78/660/CEE, instituțiile de credit furnizează următoarele informații cu privire la poziția 8 din pasiv (pasive subordonate):

(a)

pentru fiecare împrumut care depășește 10 % din valoarea totală a pasivelor subordonate:

(i)

valoarea împrumutului, moneda în care este exprimat, rata dobânzii și scadența sau faptul că este vorba despre un împrumut permanent;

(ii)

în cazul în care există circumstanțe în care se impune rambursarea anticipată;

(iii)

condițiile de subordonare, existența oricăror dispoziții de conversie a pasivului subordonat în capital sau într-o altă formă de pasiv și condițiile prevăzute de aceste dispoziții;

(b)

o precizare generală a normelor care reglementează alte împrumuturi.

(3)

(a)

În locul informațiilor obligatorii în conformitate cu articolul 43 alineatul (1) punctul 6 din Directiva 78/660/CEE, instituțiile de credit precizează separat, în anexa la situația financiară, pentru fiecare dintre pozițiile și subpozițiile 3 (b) și 4 din activ și 1 (b), 2 (a), 2 (b) (bb) și 3 (b) din pasiv, valoarea creanțelor și a datoriilor respective, în funcție de perioada rămasă până la scadență, după cum urmează:

—

maximum trei luni,

—

minimum trei luni, dar maximum un an,

—

minimum un an, dar maximum cinci ani,

—

minimum cinci ani.

Pentru poziția 4 din activ, trebuie menționate creanțele la vedere și cu preaviz de scurtă durată.

În cazul în care creanțele sau datoriile implică o plată eșalonată, perioada rămasă până la scadență este perioada cuprinsă între data închiderii bilanțului și scadența pentru fiecare plată.

Cu toate acestea, timp de cinci ani de la data menționată la articolul 47 alineatul (2), statele membre pot impune sau permite ca o clasificare în funcție de scadența activelor și a pasivelor menționate în prezentul articol să se facă pe baza scadenței sau a perioadei de preaviz convenite inițial. În acest caz, dacă instituția de credit a achiziționat un împrumut existent neconstituit prin titlu de valoare, statele membre impun clasificarea împrumutului respectiv pe baza perioadei rămase până la scadență de la data achiziționării. În sensul prezentului paragraf, scadența convenită inițial este perioada cuprinsă între data primei utilizări a fondurilor și data rambursării; perioada de preaviz se consideră perioada cuprinsă între data notificării preavizului și data la care urmează să se facă rambursarea; în cazul în care creanțele și datoriile pot fi rambursate prin plăți eșalonate, scadența convenită este perioada cuprinsă între data apariției creanțelor și a datoriilor și data efectuării ultimei plăți. Instituțiile de credit precizează, de asemenea, pentru pozițiile din bilanț menționate în prezentul paragraf, valoarea activelor și pasivelor scadente în termen de un an de la data închiderii bilanțului.

(b)

Instituțiile de credit precizează, cu privire la poziția 5 din activ (titluri de creanță, inclusiv titluri cu venit fix) și subpoziția 3 (a) din pasiv (titluri de creanță în circulație), valoarea activelor și pasivelor care sunt scadente în termen de un an de la data închiderii bilanțului.

(c)

statele membre pot impune includerea în bilanț a informațiilor menționate la literele (a) și (b).

(d)

Instituțiile de credit furnizează informații suplimentare cu privire la activele constituite ca garanție pentru obligațiile proprii sau ale unor terți (inclusiv datorii contingente); informațiile suplimentare trebuie să fie suficient de detaliate, precizând, pentru fiecare element din pasiv și din afara bilanțului, valoarea totală a activelor constituite ca garanție.

(4)   În cazul în care instituțiile de credit trebuie să furnizeze informațiile menționate la articolul 43 alineatul (1) punctul 7 din Directiva 78/660/CEE la pozițiile din afara bilanțului, aceste informații nu trebuie să se repete în anexa la situația financiară.

(5)   În locul informațiilor obligatorii potrivit articolului 43 alineatul (1) punctul 8 din Directiva 78/660/CEE, instituțiile de credit menționează în anexa la situația financiară proporția veniturilor sale referitoare la pozițiile 1, 3, 4, 6 și 7 din articolul 27 sau la pozițiile B 1, B 2, B 3, B 4 și B 7 din articolul 28 în funcție de piețele geografice, în măsura în care, având în vedere modul de organizare a instituției de credit, piețele respective diferă în mod substanțial una față de cealaltă. Se aplică articolul 45 alineatul (1) litera (b) din Directiva 78/660/CEE.

(6)   Trimiterea de la articolul 43 alineatul (1) punctul 9 din Directiva 78/660/CEE la articolul 23 alineatul (6) din directiva în cauză se interpretează ca trimitere la articolul 27 poziția 8 sau la articolul 28 poziția A4 din prezenta directivă.

(7)   Prin derogare de la articolul 43 alineatul (1) punctul 13 din Directiva 78/660/CEE, instituțiile de credit trebuie să indice numai valoarea avansurilor și a creditelor acordate membrilor organelor lor administrative, de conducere și de supraveghere și angajamentele asumate în numele acestora prin intermediul oricărui tip de garanție. Informațiile în cauză trebuie furnizate sub forma cuantumului total pentru fiecare categorie.

Articolul 41

(1)   Informațiile prevăzute la articolul 15 alineatul (3) din Directiva 78/660/CEE trebuie furnizate cu privire la activele deținute ca imobilizări în sensul definiției din articolul 35 din prezenta directivă. Obligația de a menționa ajustările valorice separat nu se aplică, cu toate acestea, în cazul în care statul membru a permis compensări între ajustările valorice, în temeiul articolului 34 alineatul (2) din prezenta directivă. În acest caz, ajustările valorice pot fi regrupate cu alte poziții.

(2)   Statele membre impun instituțiilor de credit să furnizeze următoarele informații și în anexa la situația financiară:

(a)

o defalcare a valorilor mobiliare transferabile, incluse la pozițiile 5 - 8 din activ, în valori mobiliare cotate și necotate;

(b)

o defalcare a valorilor mobiliare transferabile incluse la pozițiile 5 și 6 din activ în valori mobiliare care, în temeiul articolului 35, sunt deținute sau nu ca imobilizări financiare și criteriul utilizat pentru a face diferența între cele două categorii de valori mobiliare transferabile;

(c)

valoarea operațiunilor de leasing, repartizată între pozițiile relevante din bilanț;

(d)

o defalcare a poziției 13 din activ, a poziției 4 din pasiv, a pozițiilor 10 și 18 din structura verticală sau A 6 și A 11 din structura orizontală și a pozițiilor 7 și 17 din structura verticală sau B 7 și B 9 din structura orizontală din contul de profit și pierdere în principalele valori componente, în cazul în care aceste valori sunt importante pentru evaluarea conturilor anuale, precum și explicațiile cu privire la natura și valoarea lor;

(e)

cheltuielile plătite de instituția de credit pentru pasivele subordonate de instituția de credit în exercițiul avut în vedere;

(f)

faptul că instituția furnizează unor terți servicii de administrare și de reprezentare, în cazul în care dimensiunea activităților de acest tip este relevantă pentru activitatea instituției, în general;

(g)

valoarea totală a activelor și pasivelor exprimate în monede străine, convertită în moneda în care sunt întocmite conturile anuale;

(h)

un extras al tipurilor de operațiuni la termen, neajunse la scadență la data închiderii bilanțului, în special, pentru fiecare tip de operațiune, în cazul în care au fost încheiate într-o proporție importantă pentru a compensa efectele fluctuațiilor ratelor dobânzii, ale cursurilor de schimb și ale prețurilor de piață sau în cazul în care au fost încheiate într-o proporție importantă în scopuri comerciale. Aceste tipuri de operațiuni includ toate operațiunile pentru care veniturile sau cheltuielile trebuie incluse la poziția 6 din articolul 27, pozițiile A 3 sau B 4 din articolul 28 sau intră sub incidența articolului 29 punctul 3, ca de exemplu monede străine, metale prețioase, valori mobiliare transferabile, certificate de depozit și alte active.

SECȚIUNEA 9

DISPOZIȚII PRIVIND CONTURILE CONSOLIDATE

Articolul 42

(1)   Instituțiile de credit întocmesc conturi consolidate și situații financiare consolidate în conformitate cu Directiva 83/349/CEE, în măsura în care prezenta secțiune nu prevede altfel.

(2)   În măsura în care statul membru nu recurge la articolul 5 din Directiva 83/349/CEE, alineatul (1) din prezentul articol se aplică, de asemenea, întreprinderilor mamă al căror unic obiect de activitate este achiziționarea de participații în filiale și administrarea și rentabilizarea acestor filiale, în cazul în care filialele în cauză sunt fie exclusiv, fie în principal instituții de credit.

Articolul 43

(1)   Directiva 83/349/CEE se aplică sub rezerva articolului 1 din prezenta directivă și a alineatului (2) din prezentul articol.

(2)

(a)

Articolele 4, 6, 15 și 40 din Directiva 83/349/CEE nu se aplică.

(b)

Statele membre pot condiționa aplicarea articolului 7 din Directiva 83/349/CEE de îndeplinirea următoarelor condiții suplimentare:

—

întreprinderea mamă trebuie să fi declarat că garantează angajamentele asumate de întreprinderea exonerată; existența acestei declarații este menționată în conturile întreprinderii exonerate;

—

întreprinderea mamă trebuie să fie o instituție de credit în înțelesul articolului 2 alineatul (1) litera (a) din prezenta directivă.

(c)

Informațiile menționate la primele două liniuțe din articolul 9 alineatul (2) din Directiva 83/349/CEE și anume:

—

valoarea imobilizărilor și

—

cifra de afaceri netă

se înlocuiesc cu:

—

suma pozițiilor 1, 3, 4, 6 și 7 din articolul 27 sau B 1, B 2, B 3, B 4 și B 7 din articolul 28 din prezenta directivă.

(d)

În cazul în care, în urma aplicării articolului 13 alineatul (3) litera (c) din Directiva 83/349/CEE, o filială care este o instituție de credit nu este inclusă în conturile consolidate, dar acțiunile acelei întreprinderi sunt deținute temporar în urma unei operațiuni de asistență financiară în vederea reorganizării sau salvării întreprinderii în cauză, conturile anuale ale întreprinderii în cauză se anexează la conturile consolidate, iar în anexa la situația financiară se furnizează informații suplimentare cu privire la natura și condițiile operațiunii de asistență financiară.

(e)

Statul membru poate aplica, de asemenea, articolul 12 din Directiva 83/349/CEE în cazul a două sau mai multe instituții de credit între care nu există o legătură în înțelesul articolului 1 alineatul (1) sau (2) din directiva în cauză, dar care sunt administrate în comun, în temeiul unui contract sau în temeiul unor dispoziții din contractul de societate sau din statut.

(f)

Articolul 14 din Directiva 83/349/CEE, cu excepția alineatului (2), se aplică sub rezerva următoarei dispoziții.

În cazul în care întreprinderea mamă este o instituție de credit și în care una sau mai multe filiale care trebuie consolidate nu sunt instituții de credit, filialele în cauză sunt incluse în consolidare dacă activitatea lor este o extensie directă a activității bancare sau constituie servicii auxiliare activității bancare, ca de exemplu leasing, factoring, administrarea fondurilor comune de plasament, administrarea serviciilor de procesare de date sau orice alte activități similare.

(g)

Pentru structura conturilor consolidate:

—

se aplică articolele 3, 5 - 26 și 29 - 34 din prezenta directivă;

—

trimiterea din articolul 17 din Directiva 83/349/CEE la articolul 15 alineatul (3) din Directiva 78/660/CEE se aplică activelor considerate imobilizări în temeiul articolului 35 din prezenta directivă.

(h)

Articolul 34 din Directiva 83/349/CEE se aplică în cazul conținutului anexei la situația financiară consolidată, sub rezerva articolului 40 și 41 din prezenta directivă.

SECȚIUNEA 10

PUBLICAREA

Articolul 44

(1)   Conturile anuale ale instituțiilor de credit, aprobate în mod corespunzător, împreună cu situațiile financiare anuale și rapoartele întocmite de către persoanele însărcinate cu auditarea conturilor se publică în conformitate cu dispozițiile de drept intern, în temeiul articolului 3 din Directiva 68/151/CEE (8).

Cu toate acestea, legislația internă poate permite ca situația financiară să nu facă obiectul publicării menționate anterior. În acest caz, situația este pusă la dispoziția publicului, la sediul social al societății din statul membru în cauză. O copie integrală sau parțială a raportului privind situația financiară trebuie să poată fi obținută la cerere. Prețul unei astfel de copii nu trebuie să depășească costul său administrativ.

(2)   Alineatul (1) se aplică, de asemenea, în cazul conturilor consolidate, aprobate corespunzător, al situațiilor financiare anuale consolidate și al rapoartelor întocmite de către persoane însărcinate cu auditarea conturilor.

(3)   Cu toate acestea, în cazul în care instituția de credit care a întocmit conturile anuale sau conturile consolidate nu este constituită într-una dintre formele juridice enumerate la articolul 1 alineatele (1) din Directiva 78/660/CEE și nu are obligația, impusă de legislația internă, de a publica documentele menționate la alineatele (1) și (2) din prezentul articol, în temeiul articolului 3 din Directiva 68/151/CEE, acesta trebuie cel puțin să le pună la dispoziția publicului la sediul său social sau, în absența unui sediu social, la sediul principal de desfășurare a activității. Copia acestor documente trebuie să poată fi obținută la cerere. Prețul unei astfel de copii nu trebuie să depășească costurile sale administrative.

(4)   Conturile anuale și conturile consolidate ale unei instituții de credit trebuie să fie publicate în fiecare stat membru în care instituția de credit în cauză are sucursale în înțelesul articolului 1 liniuța a treia din Directiva 77/780/CEE. Statele membre pot impune publicarea documentelor în cauză în limba lor oficială.

(5)   Statele membre prevăd sancțiuni adecvate pentru nerespectarea normelor privind publicarea, prevăzute în prezentul articol.

SECȚIUNEA 11

AUDITAREA

Articolul 45

Un stat membru nu poate aplica articolul 2 alineatul (1) litera (b) punctul (iii) din Directiva 84/253/CEE (9) în cazul băncilor publice de economii în cazul în care auditarea legală a documentelor acestor organisme prevăzute la articolul 1 alineatul (1) din directiva în cauză este rezervată unui organ de supraveghere a acestor bănci de economii, la data intrării în vigoare a prezentei directive, al cărui responsabil îndeplinește cel puțin condițiile stabilite în articolele 3 - 9 din Directiva 84/253/CEE.

SECȚIUNEA 12

DISPOZIȚII FINALE

Articolul 46

Comitetul de contact înființat în conformitate cu articolul 52 din Directiva 78/660/CEE, întrunit într-o componență adecvată, îndeplinește, de asemenea, următoarele funcții:

(a)

să faciliteze, fără a aduce atingere articolelor 169 și 170 din Tratat, o aplicare armonizată a prezentei directive, prin întruniri periodice vizând, în special, problemele practice survenite în legătură cu aplicarea prezentei directive;

(b)

să consilieze Comisia, dacă este necesar, cu privire la completări sau modificări ale prezentei directive.

Articolul 47

(1)   Statele membre adoptă actele cu putere de lege și actele administrative necesare pentru a se conforma prezentei directive până la 31 decembrie 1990. Statele membre informează de îndată Comisia cu privire la aceasta.

(2)   Un stat membru poate prevedea ca dispozițiile menționate la alineatul (1) să se aplice pentru prima dată conturilor anuale și conturilor consolidate pentru exercițiile financiare care încep la 1 ianuarie 1993 sau în cursul anului calendaristic 1993.

(3)   Comisiei îi sunt comunicate de către statele membre textele principalelor dispoziții de drept intern pe care le adoptă în domeniul reglementat de prezenta directivă.

Articolul 48

În termen de cinci ani de la data menționată la articolul 47 alineatul (2), Consiliul, la propunerea Comisiei, examinează și, după caz, revizuiește toate dispozițiile prezentei directive care prevăd opțiuni pentru statele membre, precum și articolul 2 alineatul (1), articolele 27, 28 și 41, ținând seama de experiența acumulată în aplicarea prezentei directive, în special în scopul unei mai mari transparențe și al unei armonizări mai eficiente a dispozițiilor menționate de prezenta directivă.

Articolul 49

Prezenta directivă se adresează statelor membre.

Adoptată la Bruxelles, 8 decembrie 1986.

Pentru Consiliu

Președintele

N. LAWSON

(1)  JO C 130, 1.6.1981, p. 1, JO C 83, 24.3.1984, p. 6 și JO C 351, 31.12.1985, p. 24.

(2)  JO C 242, 12.9.1983, p. 33 și JO C 163, 10.7.1978, p. 60.

(3)  JO C 112, 3.5.1982, p. 60.

(4)  JO L 222, 14.8.1978, p. 11.

(5)  JO L 314, 4.12.1984, p. 28.

(6)  JO L 193, 18.7.1983, p. 1.

(7)  JO L 322, 17.12.1977, p. 30.

(8)  JO L 65, 14.3.1968, p. 8.

(9)  JO L 126, 12.5.1984, p. 20.

Top

Full & Egal Universal Law Academy