5.7.2008
RO
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene
C 171/4
Hotărârea Curții (Marea Cameră) din 20 mai 2008 (cerere de pronunțare a unei hotărâri preliminare formulată de Hoge Raad der Nederlanden — Țările de Jos) — Staatssecretaris van Financiën/Orange European Smallcap Fund N.V.
(Cauza C-194/06) (1)
(Articolele 56 CE-58 CE - Libera circulație a capitalurilor - Impozitarea dividendelor - Compensație acordată unui organism de plasament colectiv cu caracter fiscal pentru prelevările fiscale efectuate la sursă de către un alt stat asupra dividendelor încasate de acest organism - Limitare a acestei compensații la cuantumul pe care un acționar rezident al statului membru în care este stabilit acest organism, care a efectuat o investiție fără intermedierea unui astfel de organism, ar putea să îl impute asupra impozitului pe venit în temeiul unei convenții pentru evitarea dublei impuneri - Limitare a acestei compensații în funcție de participarea unor acționari nerezidenți la capitalul acestui organism)
(2008/C 171/05)
Limba de procedură: olandeza
Instanța de trimitere
Hoge Raad der Nederlanden
Părțile din acțiunea principală
Reclamant: Staatssecretaris van Financiën
Pârâtă: Orange European Smallcap Fund N.V.
Obiectul
Cerere de pronunțare a unei hotărâri preliminare — Hoge Raad der Nederlanden — Interpretarea articolului 56 CE, a articolului 57 alineatul (1) CE și a articolului 58 alineatul (1) CE — Reglementare națională care acordă o compensație unei societăți de investiții pentru prelevarea efectuată la sursă asupra dividendelor de către un alt stat membru — Limitare în cazul unor acționari nerezidenți în Țările de Jos sau care nu sunt supuși plății impozitului olandez pe profit
Dispozitivul
1)
Articolele 56 CE și 58 CE nu se opun unei legislații a unui stat membru precum cea în cauză în acțiunea principală care, în condițiile în care prevede, în favoarea organismelor de plasament colectiv cu caracter fiscal stabilite pe teritoriul acestui stat membru, o compensație destinată să țină seama de prelevările fiscale efectuate la sursă de un alt stat membru asupra dividendelor plătite acestor organisme, restrânge această compensație la cuantumul pe care o persoană fizică cu reședința pe teritoriul acestui prim stat membru ar fi putut să îl impute, pentru prelevări similare, în temeiul unei convenții de evitare a dublei impuneri încheiate cu acest alt stat membru.
2)
Articolele 56 CE și 58 CE se opun unei legislații a unui stat membru precum cea în cauză în acțiunea principală care, în condițiile în care prevede, în favoarea organismelor de plasament colectiv cu caracter fiscal stabilite pe teritoriul acestui stat membru, o compensație destinată să țină seama de prelevările fiscale efectuate la sursă de un alt stat membru sau de o țară terță asupra dividendelor plătite acestor organisme, reduce această compensație dacă și în măsura în care acționariatul acestora este constituit din persoane fizice sau juridice care au reședința sau sunt stabilite în alte state membre sau în țări terțe, dat fiind că o astfel de reducere dezavantajează în mod nediferențiat toți acționarii organismelor menționate.
În această privință, nu are relevanță faptul că acționarii străini ai unui organism de plasament colectiv cu caracter fiscal au reședința sau sunt stabiliți într-un stat cu care statul membru în care este stabilit acest organism a încheiat o convenție care prevede, pe bază de reciprocitate, imputarea reținerilor fiscale aplicate la sursă dividendelor.
3)
O restricție intră sub incidența articolului 57 alineatul (1) CE ca restricție privind circulația capitalurilor care implică investiții directe în măsura în care se raportează la investițiile de orice natură pe care le efectuează persoanele fizice sau juridice și care ajută la crearea sau la menținerea unor relații durabile și directe între cel care oferă fondurile și întreprinderea căreia îi sunt destinate aceste fonduri în vederea exercitării unei activități economice.
(1) JO C 178, 29.7.2006.
Full & Egal Universal Law Academy