CONCLUZIILE AVOCATULUI GENERAL
PAOLO MENGOZZI
prezentate la 17 iulie 2008(1)
Cauzele conexate C‑362/07 și C‑363/07
Kip Europe SA
Kip (UK) Ltd
Caretrex Logistiek BV
Utax GmbH
împotriva
Administration des douanes – Direction Générale des douanes et droits indirects
și
Hewlett Packard International SARL
împotriva
Administration des douanes – Direction Générale des douanes et droits indirects
[cerere de pronunțare a unei hotărâri preliminare formulată de tribunal d’instance du VIIe arrondissement de Paris (Franța)]
„Clasificare tarifară – Mașini automate de prelucrare a datelor – Mașini care îndeplinesc o funcție proprie, alta decât prelucrarea datelor – Aparate multifuncționale”
I – Introducere
1. În prezenta cauză, instanța de trimitere solicită Curții interpretarea anumitor dispoziții din Nomenclatura tarifară. Întrebările specifice adresate privesc așa‑numitele aparate „multifuncționale”. Totuși, în acest context, se solicită Curții să aducă clarificări cu o sferă de aplicare mai generală.
II – Contextul normativ
A – Dispozițiile Nomenclaturii combinate
2. Nomenclatura combinată aplicabilă situației de fapt din prezentul litigiu este cea din anul 2006, cuprinsă în Regulamentul (CE) nr. 1719/2005 (denumită în continuare „NC 2006”)(2).
3. Titlul I al părții întâi din NC 2006, intitulată „Reguli generale”, prevede:
„1. Enunțul titlurilor secțiunilor, capitolelor sau subcapitolelor se consideră ca având numai o valoare orientativă, clasificarea considerându‑se legal determinată în cazul în care este în conformitate cu textul pozițiilor și notelor de secțiuni sau de capitole și, în cazul în care nu sunt contrare termenilor utilizați în respectivele poziții și note, în conformitate cu următoarele reguli.
[...]
3. Atunci când mărfurile ar putea fi clasificate la două sau mai multe poziții [...] clasificarea se face după cum urmează:
(a) Poziția cea mai specifică trebuie să aibă prioritate față de pozițiile cu un domeniu de aplicare mai general. [...]
(b) Produsele amestecate, articolele compuse din materiale diferite sau constituite prin asamblarea unor articole diferite și mărfurile prezentate în seturi condiționate pentru vânzarea cu amănuntul, care nu pot fi clasificate prin aplicarea regulii 3 [litera] (a), se clasifică după materialul sau articolul care le conferă caracterul esențial, în cazul în care este posibilă efectuarea acestei determinări.
(c) În cazul în care nu pot fi aplicate regulile 3 [litera] (a) și 3 [litera] (b) pentru efectuarea clasificării, marfa se clasifică la poziția cu numărul cel mai mare dintre cele susceptibile a fi luate în considerare.
[...]”
4. Secțiunea XVI din NC 2006, intitulată „Mașini și aparate, echipamente electrice și părți ale acestora; aparate de înregistrat sau de reprodus sunetul, aparate de înregistrat sau de reprodus imagini și sunet de televiziune și părți și accesorii ale acestor aparate”, este introdusă prin următoarele „Note”:
„1. Prezenta secțiune nu cuprinde:
[...]
(m) articolele de la capitolul 90;
[...]
3. Cu excepția cazului în care există dispoziții contrare, combinațiile de mașini de tipuri diferite destinate să funcționeze împreună și care constituie un singur corp, precum și mașinile proiectate pentru a asigura două sau mai multe funcții diferite, alternative sau complementare, se clasifică în conformitate cu funcția principală care caracterizează ansamblul.
[...]”
5. Secțiunea XVI cuprinde capitolul 84, intitulat „Reactoare nucleare, cazane, mașini, aparate și dispozitive mecanice, părți ale acestora”, care este introdus prin următoarele „Note”:
„[...]
5.
[...]
(B) Mașinile automate de prelucrare a datelor pot să se prezinte sub formă de sisteme care conțin un număr variabil de unități distincte. Sub rezerva dispozițiilor paragrafului (E) de mai jos, se consideră ca făcând parte din sistemul complet orice unitate care îndeplinește simultan următoarele condiții:
(a) să fie de tipul celor utilizate exclusiv sau în principal într‑un sistem automat de prelucrare a datelor;
(b) să fie conectabilă la unitatea centrală de prelucrare fie direct, fie prin intermediul uneia sau al mai multor unități și
(c) să fie aptă să recepționeze sau să furnizeze date sub o formă – coduri sau semnale – utilizabilă în sistem.
[...]
(D) Imprimantele, tastaturile, dispozitivele de intrare în coordonate X‑Y și unitățile de memorie pe disc care îndeplinesc condițiile enunțate la paragraful (B) punctele (b) și (c) de mai sus se clasifică întotdeauna ca unități de la poziția 8471.
(E) Mașinile care îndeplinesc o funcție proprie, alta decât prelucrarea datelor, și care încorporează o mașină automată de prelucrare a datelor sau care lucrează în legătură cu o astfel de mașină se clasifică la pozițiile corespunzătoare funcției lor respective sau, în absența acesteia, la o poziție reziduală.
[...]” [traducere neoficială]
6. Poziția 8471 din NC 2006 este structurată în felul următor:
„8471 Mașini automate de prelucrare a datelor și unități ale acestora; cititoare magnetice sau optice, mașini pentru transpunerea datelor pe suport sub formă codificată și mașini de prelucrare a acestor date, nedenumite și necuprinse în altă parte
[…]
8471 60 − Unități de intrare sau de ieșire, care pot avea în același corp unități de memorie:
8471 60 20 − − Imprimante
8471 60 60 − − Tastaturi
8471 60 80 − − Altele
[...]” [traducere neoficială]
7. Secțiunea XVIII din NC 2006, intitulată „Instrumente și aparate optice, fotografice sau cinematografice, de măsură, de control sau de precizie; instrumente și aparate medico‑chirurgicale; ceasornicărie; instrumente muzicale; părți și accesorii ale acestora”, conține, la capitolul 90, următoarele poziții:
„9009 Aparate de fotocopiere cu sistem optic sau prin contact și aparate de termocopiere:
− Aparate de fotocopiere electrostatice
[…]
9009 12 00 − − care funcționează prin reproducerea imaginii originalului pe copie prin intermediul unui suport intermediar (proces indirect)” [traducere neoficială]
B – Regulamentul (CE) nr. 400/2006
8. Regulamentul (CE) nr. 400/2006(3), prin care Comisia Comunităților Europene s‑a pronunțat cu privire la pozițiile din Nomenclatura combinată la care trebuie clasificate anumite mărfuri, a clasificat, în partea care ne interesează, un produs definit la poziția 9009 12 00 astfel:
„Aparat multifuncțional, capabil să îndeplinească următoarele funcții:
− scanare,
− imprimare laser,
− copiere laser (proces indirect).
Aparatul, prevăzut cu câteva tăvițe de alimentare cu hârtie, poate reproduce până la 40 de pagini format A4/minut.
Aparatul funcționează fie autonom (ca un copiator), fie legat la o mașină automată de prelucrare a informațiilor, fie în rețea (ca imprimantă, scanner sau copiator).”
9. Motivul indicat pentru această alegere este următorul:
„Clasificarea se stabilește în conformitate cu regulile generale 1, 3 [litera] (c) și 6 de interpretare a Nomenclaturii combinate și cu nota 5.E de la capitolul 84, precum și cu textul codurilor NC 9009 și 9009 12 00. Aparatul îndeplinește mai multe funcții, dintre care niciuna nu se consideră că îi conferă caracterul esențial.”
III – Acțiunile principale și întrebările preliminare
10. Cele două acțiuni principale în care au fost formulate întrebările preliminare pe care Curtea este invitată să le examineze privesc, una, aparatul „KIP 3000”, iar cealaltă, trei modele diferite de imprimante multifuncționale ale Hewlett‑Packard International SARL (denumită în continuare „HP”) (laserjet CM 1015 MFP, laserjet M 1017 MFP și laserjet M 1005 MFP).
11. Aceste produse sunt mai degrabă diferite. În special, KIP 3000 este o imprimantă/scaner de format mare care este destinată în principal unui public profesional de arhitecți și ingineri și care încorporează, de asemenea, un calculator Windows integral. În schimb, produsele HP sunt destinate în principal uzului în sfera familială sau în birouri mici.
12. Punctul comun al acestor produse este acela că au atât un modul de imprimare, cât și un modul de scanare: această combinație dintre o imprimantă și un scanner permite produselor să îndeplinească, de asemenea, funcții de copiere, în plus față de cele de imprimare și de scanare. În special, funcțiile de copiere pot fi asigurate fără să fie necesară conectarea aparatelor la un calculator.
13. Autoritățile vamale franceze au clasificat aparatele în cauză la poziția 9009 12 00 din NC, considerând, în esență, că acestea erau adevărate fotocopiatoare. În această privință, trebuie să remarcăm faptul că această clasificare determină perceperea unei taxe de 6 %. Dimpotrivă, o clasificare la poziția 8471 60, care a fost sugerată de societățile importatoare, nu determină perceperea niciunei taxe vamale. Eliminarea taxelor vamale pentru produsele „informatice” este consecința unui acord în acest sens la care s‑a ajuns în cadrul Organizației Mondiale a Comerțului (OMC) și care reiese din Declarația ministerială din 13 decembrie 1996 privind comerțul cu produse ale tehnologiei informației. Consiliul a primit acest acord prin Decizia 97/359/CE a Consiliului din 24 martie 1997 privind eliminarea taxelor vamale pentru produse ale tehnologiei informației(4).
14. Confruntată cu această problemă, instanța de trimitere a adresat Curții următoarele întrebări preliminare(5):
1) Funcția de copiere a unui aparat multifuncțional precum cel descris în prezenta procedură, conceput pentru a funcționa în legătură directă sau printr‑o rețea cu unul sau cu mai multe calculatoare, dar care poate, numai pentru funcția de copiere, să funcționeze în mod autonom, reprezintă o „funcție proprie, alta decât prelucrarea datelor” în sensul notei 5 E din capitolul 84 din Nomenclatura combinată?
2) În cazul unui răspuns afirmativ la prima întrebare, existența acestei funcții proprii, în legătură cu care se recunoaște în mod expres că nu conferă articolului caracterul său esențial, este de natură să excludă clasificarea la capitolul 84 prin aplicarea notei 5 E, în pofida existenței funcțiilor de imprimantă și de scanner care țin de prelucrarea datelor?
3) Într‑un astfel de caz și întrucât materialul era alcătuit din asamblarea a trei module distincte din punct de vedere material (imprimantă, scanner și calculator), clasificarea nu trebuie efectuată în temeiul regulii generale 3 [litera] (b)?
4) La modul mai general, o interpretare corectă a Sistemului armonizat și a Nomenclaturii combinate trebuie să conducă la clasificarea unor imprimante precum cele descrise în procedură la poziția 8471 60 sau la poziția 9009 12 00?
5) Regulamentul (CE) nr. 400/2006 al Comisiei din 8 martie 2006 nu este valid, în special ca fiind contrar Sistemului armonizat, Nomenclaturii combinate și alineatelor (1) și (3) [litera] (b) din Regulile generale pentru interpretarea Sistemului armonizat și a Nomenclaturii combinate, în măsura în care este motivat prin referire la noțiunea „funcție care îi conferă aparatului caracterul esențial” și în măsura în care ar conduce la clasificarea la poziția 9009 12 00 a unor imprimante precum cele descrise?
IV – Cu privire la întrebările preliminare
A – Observații introductive
15. Trebuie remarcat că, în mod concret, clasificarea vamală a aparatelor multifuncționale, precum cele care fac obiectul prezentei proceduri preliminare, nu ar mai trebui să ridice probleme pe viitor, din moment ce versiunea 2007 a NC nu mai conține poziția 9009, și că produsele în cauză ar trebui să fie clasificate la poziția 8443, care include în prezent „[m]așini și aparate utilizate la imprimarea [...]; alte imprimante, mașini de copiat și telecopiatoare, chiar combinate între ele”. În special, poziția 8443 31 include, în versiunea în vigoare în prezent pentru 2008(6), „[m]așini care asigură cel puțin două din funcțiile următoare: imprimare, copiere ori transmisie de telecopii, care pot fi conectate la o mașină automată de prelucrare a datelor sau la o rețea”.
16. Cu toate acestea, trebuie remarcat faptul că una dintre problemele esențiale aflate în centrul prezentei cauze, și anume interpretarea notei 5 E din capitolul 84 din NC, rămâne de actualitate, întrucât această dispoziție este încă prezentă în textul NC.
B – Cu privire la primele patru întrebări privind interpretarea NC
1. Considerații introductive
17. Considerăm că primele patru întrebări adresate de instanța de trimitere pot fi examinate împreună. Într‑adevăr, adresând aceste întrebări, instanța solicită Curții să interpreteze dispozițiile NC care sunt relevante pentru prezenta cauză, în scopul de a permite acesteia să clasifice aparatele descrise mai sus.
18. Mai precis, provocarea constă în a se stabili, în primul rând, care dispoziții interpretative ale NC sunt aplicabile în speță și, în al doilea rând, modul în care acestea trebuie înțelese.
2. Argumentele părților
19. Societățile KIP Europe și Hewlett‑Packard, reclamante în acțiunile principale, care sunt reprezentate de aceiași avocați, au depus observații identice care urmăresc să demonstreze că aparatele în cauză ar trebui clasificate la poziția 8471 60.
20. Societățile reclamante susțin că, în primul rând, clasificarea la poziția 8471 60 ar trebui făcută prin aplicarea regulii generale 3 [litera] (b), considerând că modulul de imprimare (sau, în subsidiar, ansamblul celor două module de imprimare și de scanare) este cel care conferă acestor aparate „caracterul esențial”.
21. Dimpotrivă, în opinia acestor părți, nu se poate ține seama de „funcția” îndeplinită de aparate, din moment ce aceste elemente nu figurează în textul regulii generale 3 [litera] (b). Criteriul privind „funcția principală” nu este prevăzut, într‑adevăr, decât la nota 3 din secțiunea XVI și această notă nu ar fi aplicabilă atunci când clasificarea produselor poate fi realizată de asemenea, în abstract, la poziții care nu sunt cuprinse în secțiunea XVI (astfel cum este cazul în prezenta cauză)(7).
22. În această privință, societățile reclamante consideră că, în Hotărârea Rank Xerox(8), Curtea a comis o greșeală utilizând criteriul „funcției” în locul criteriului „materialului” sau al „articolului” pentru a aplica regula generală 3 [litera] (b)(9).
23. În continuare, în ceea ce privește nota 5 E din capitolul 84 din NC, pe care s‑a întemeiat raționamentul administrației vamale franceze, aceasta ar fi fost aplicată în mod eronat. Într‑adevăr, scopul acestei dispoziții ar fi numai acela de a evita ca aparate complet diferite, care nu sunt destinate prelucrării datelor, dar care, din motive de construcție sau de folosință, conțin un calculator sau pot fi conectate la un calculator, să poată fi clasificate ca produse informatice(10).
24. Aplicarea acestei note 5 E în prezenta cauză ar însemna să se considere că numai funcția de copiere este hotărâtoare, neglijând funcțiile de imprimare și de scanare, pentru care s‑a stabilit că sunt, în schimb, funcții de prelucrare a datelor. În opinia societăților reclamante din cauzele pe fond, nota 5 E ar fi fost elaborată numai cu privire la aparate care îndeplinesc o singură funcție(11).
25. Aplicând logica urmată de autoritățile vamale franceze, s‑ar putea ajunge, în opinia societăților reclamante, prin absurd, la clasificarea unui calculator drept un aparat de ceasornicărie, din moment ce acesta îndeplinește, de asemenea, funcția de ceas(12).
26. Pe de altă parte, societățile reclamante arată că însăși funcția de copiere ar putea fi considerată o formă de prelucrare a datelor, excluzând astfel, în mod automat posibilitatea aplicării notei 5 E din capitolul 84(13).
27. Guvernul francez, guvernul olandez și guvernul polonez, precum și Comisia se pronunță, în schimb, pentru o clasificare la poziția 9009 12 00.
28. Cu toate că au invocat argumente diferite, raționamentul pe fond al acestor părți poate fi reprodus după cum urmează.
29. Clasificarea la poziția 9009 12 00 ar decurge, în primul rând, din aplicarea notei 5 E din capitolul 84 din NC. Faptul că aparatele multifuncționale în cauză pot îndeplini în mod autonom funcții de copiere, chiar fără să fie conectate la un calculator, ar fi suficient pentru a aplica dispoziția citată anterior și, prin urmare, pentru a conduce la clasificarea produselor la poziția corespunzătoare acestei funcții specifice (și anume, tocmai poziția 9009 12 00 din NC 2006)(14).
30. În subsidiar, aceeași clasificare ar putea proveni din regula generală 3 [litera] (c), întrucât regula generală 3 [litera] (b) nu ar fi aplicabilă pentru motivul imposibilității stabilirii unui element care conferă produselor „caracterul esențial”(15).
3. Apreciere
a) Observații generale
31. Considerăm că interesul deosebit al prezentei cauze constă în faptul că, în speță, se solicită Curții, mai mult decât să furnizeze o indicație concretă cu privire la modul de clasificare a unui produs specific, să se pronunțe cu privire la interpretarea anumitor norme fundamentale în domeniul clasificării vamale. Ne referim în special, astfel cum va arăta, în mod evident, expunerea argumentelor care urmează, la nota 5 din capitolul 84 din NC, precum și la regula generală 3 din aceasta din urmă.
32. De asemenea, considerăm că, după cum se știe, dreptul aplicabil în prezenta cauză decurge parțial din acorduri internaționale la care participă Comunitatea.
33. În mod evident, avem în vedere, în primul rând, Sistemul armonizat elaborat în cadrul Organizației Mondiale a Vămilor, pe care se întemeiază NC(16). Pe de altă parte, trebuie remarcată și relevanța eventuală, în speță, a Acordului OMC privind comerțul cu produse ale tehnologiei informației(17). Vom examina mai târziu în prezentele concluzii relevanța eventuală a dispozițiilor internaționale în speță(18).
34. Trebuie amintit de asemenea faptul că, potrivit unei jurisprudențe constante, clasificarea vamală a mărfurilor trebuie să fie efectuată prin utilizarea celor mai obiective criterii, prin referire la textul pozițiilor din NC și la caracteristicile și la proprietățile obiective ale mărfurilor care trebuie clasificate(19). În ceea ce le privește, notele explicative furnizate de Consiliul de Cooperare Vamală și de Comisie constituie elemente foarte importante în privința interpretării, deși acestea nu sunt obligatorii din punct de vedere juridic(20).
35. În prezenta cauză, se solicită instanței naționale să stabilească dacă aparatele multifuncționale descrise mai sus trebuie clasificate la poziția 8471 din NC (care figurează în capitolul 84, în secțiunea XVI) sau la poziția 9009 (care face parte din capitolul 90, în secțiunea XVIII).
36. În general, din dispozițiile cuprinse în NC rezultă clar că interpretul este obligat să examineze cu prioritate dispozițiile specifice și de detaliu, utilizând regulile generale numai atunci când nu este posibilă o clasificare pe baza celor dintâi. Această împrejurare reiese în special din regula generală 1 pentru interpretarea NC, care prevede, mai ales, că regulile generale menționate se aplică numai dacă este necesar și, în orice caz, fără a aduce atingere conținutului anumitor poziții din NC și nici notelor care precedă secțiunile sau capitolele. În plus, regula generală 3 [litera] (a) precizează că „[p]oziția cea mai specifică trebuie să aibă prioritate față de pozițiile cu o sferă de aplicare mai generală”.
37. Conform acestei logici, considerăm că în prezenta cauză, este necesar, prin urmare, să examinăm în primul rând nota 5 care precedă capitolul 84 din NC pentru a determina sfera de aplicare a acesteia și aplicarea sa eventuală. În al doilea rând, va trebui să se recurgă, dacă este necesar, la nota 3 care precedă secțiunea XVI și, în sfârșit, eventual, la regula generală 3.
b) Cu privire la nota 5 din capitolul 84 din NC
38. Astfel cum am remarcat, nota 5 E din capitolul 84 prevede că „[m]așinile ce îndeplinesc o funcție proprie, alta decât prelucrarea datelor, și care încorporează o mașină automată de prelucrare a datelor sau care lucrează în legătură cu o astfel de mașină se clasifică la pozițiile corespunzătoare funcției lor respective sau, în absența acesteia, la o poziție reziduală”.
39. În speță, guvernele francez și olandez sunt cele care au susținut că, prin aplicarea dispoziției citate anterior, produsele în cauză nu pot fi clasificate în capitolul 84, din moment ce posibilitatea lor de a face fotocopii fără a fi necesară conectarea la un calculator ar putea duce la clasificarea acestora în capitolul 90.
40. Aprecierea privind aplicabilitatea acestei dispoziții în prezenta cauză trebuie făcută în trei etape succesive. În primul rând, trebuie să se stabilească dacă nota 5 E poate, în abstract, să fie utilizată pentru a clasifica un produs specific în afara capitolului pe care această notă îl precedă, și anume în afara capitolului 84. În cazul unui răspuns afirmativ, trebuie să se verifice ulterior dacă funcția de fotocopiere a produselor care ne interesează constituie o „funcție proprie, alta decât prelucrarea datelor”. În sfârșit, în cazul în care această întrebare primește un răspuns afirmativ, se pune întrebarea dacă nota menționată se poate aplica în mod concret în prezenta cauză.
i) Cu privire la aplicabilitatea notei 5 E în abstract
41. În primul rând, este necesar să reflectăm cu privire la posibilitatea de a utiliza nota 5 E pentru clasificarea produselor în afara capitolului 84 pe care această notă îl precedă.
42. În această privință, se poate observa că, în general, notele care precedă diferitele subdiviziuni ale NC sunt aplicabile doar în cadrul părții în care au fost inserate(21).
43. Cu toate acestea, considerăm că argumentele citate anterior nu sunt suficiente pentru a exclude aplicabilitatea în abstract, în speță, a notei 5 E.
44. Într‑adevăr, pe de o parte, această notă nu are funcția de a indica oclasificare specifică pentru anumite produse, ci doar de a exclude o anumită clasificare. În special, nota are ca obiectiv evitarea posibilității ca un produs să fie calificat drept produs „informatic” pentru simplul motiv că acesta conține un calculator sau că funcționează fiind conectat la un calculator, deși îndeplinește, în sine, funcții complet diferite. Este evident că o clasificare de tip „informatic” a produselor în cauză s‑ar realiza în cadrul capitolului 84 din NC 2006, întrucât produsele informatice sunt inserate în acest capitol. Prin urmare, o notă care urmărește excluderea în aceste cazuri a unei clasificări „informatice” nu putea să se găsească într‑un alt loc decât cel care a fost ales, în deschiderea capitolului 84. În rest, din moment ce produsele care conțin un calculator sau funcționează fiind conectate la un calculator, dar care îndeplinesc funcții „neinformatice” ar putea fi clasificate în orice alt capitol din NC, alternativa la așezarea notei în cauză în deschiderea capitolului 84 ar fi fost înscrierea acesteia printre regulile generale pentru clasificare, ceea ce, luând în considerare natura foarte abstractă a acestora din urmă, ar fi complet inoportun.
45. Pe de altă parte, trebuie să remarcăm că, în opinia noastră, în singurul caz pe care îl cunoaștem în care Curtea a considerat că erau îndeplinite condițiile de aplicare a notei 5 E, eventuala clasificare alternativă față de capitolul 84 a fost realizată într‑un capitol diferit, capitolul 85(22). În cazul în care Curtea ar fi considerat că nota 5 E este aplicabilă numai pentru a permite o clasificare „neinformatică” în cadrul capitolului 84, aceasta ar fi trebuit, în cazul respectiv, să se abțină de la aplicarea notei înseși.
46. În opinia noastră, nota 5 E este, prin urmare, aplicabilă în abstract în cazul care ne interesează.
ii) Cu privire la existența unei „funcți[i] propri[i], alta decât prelucrarea datelor”
47. Trebuie verificat acum dacă funcția de fotocopiere a produselor multifuncționale care fac obiectul prezentului litigiu poate fi calificată drept „funcție proprie, alta decât prelucrarea datelor” în sensul notei 5 E citate anterior.
48. În această privință, considerăm că nu ar putea exista nicio îndoială cu privire la necesitatea de a se răspunde afirmativ la această întrebare.
49. Într‑adevăr, cel puțin în cadrul NC 2006, funcția de copiator era cu siguranță o „funcție proprie, alta decât prelucrarea datelor”, întrucât aceasta era încadrată într‑un capitol diferit (și într‑o secțiune diferită) din NC. Facem referire, în mod evident, la capitolul 90, în care Comisia și statele membre care au intervenit vor să clasifice produsele în cauză.
iii) Cu privire la aplicabilitatea concretă a notei 5 E în prezenta cauză
50. Cu toate acestea, faptul că nota 5 E este potențial aplicabilă și că funcția de copiere este o „funcție proprie, alta decât prelucrarea datelor” nu înseamnă, în opinia noastră, că nota 5 E trebuie să se aplice în speță.
51. Într‑adevăr, considerăm, pe de o parte, că nota 5 E citată anterior poate fi aplicată pur și simplu fără să fie necesare verificări suplimentare în ipoteza în care „funcți[a] proprie, alta decât prelucrarea datelor” este, în mod concret, singura funcție îndeplinită de produsele care trebuie să fie clasificate.
52. Pe de altă parte, în schimb, atunci când produsul combină funcții de prelucrare a datelor cu funcții diferite, posibilitatea de a aplica dispoziția în cauză este mult mai îndoielnică.
53. Aceasta este situația în prezenta cauză.
54. Într‑adevăr, ne aflăm în prezența unor aparate care combină funcții de prelucrare a datelor – care se încadrează cu siguranță în capitolul din NC aferent acestora (în speță, funcțiile de imprimare și cele de scanare) – și funcții care, dimpotrivă, nu intră în acest domeniu (în speță, funcțiile de fotocopiator).
55. Dacă simpla existență a unei singure funcții străine de elaborarea datelor ar fi suficientă pentru a exclude în mod absolut, pentru produsele în cauză, o clasificare drept produse „informatice” în capitolul 84 din NC, ne‑am regăsi în situația, paradoxală în opinia noastră, a unui produs clasificat pe baza unei funcții care ar putea fi, de asemenea, absolut secundară, dacă nu lipsită de relevanță.
56. În special, ar fi dificilă, de asemenea, clasificarea produselor în care funcțiile, altele decât prelucrarea datelor, nu sunt limitate la una: să ne gândim la cazul, oricare altul în afară de cel teoretic, al unor produse multifuncționale care, pe lângă funcțiile de imprimare, de scanare și de copiere, au de asemenea funcții de fax.
57. Nu considerăm că jurisprudența Curții privind nota 5 E este diferită de interpretarea pe care intenționăm să o propunem.
58. Pe de o parte, într‑adevăr, Curtea a declarat că nota 5 E este aplicabilă deoarece a considerat că produsul examinat asigură o „funcție proprie”, alta decât prelucrarea datelor, într‑un caz în care produsul însuși, chiar dacă încorporează un calculator, era configurat și prezentat ca un aparat de supraveghere prin cameră video. Cu alte cuvinte, era un produs a cărui unică funcție practică nu constituia o prelucrare a datelor(23).
59. Pe de altă parte, Curtea a considerat, în diverse hotărâri, că nu erau îndeplinite condițiile care să permită să se considere că un aparat are o „funcție proprie”, alta decât prelucrarea datelor(24).
60. Într‑un caz foarte apropiat de cel care ne interesează și care privea aparatele multifuncționale care includ o imprimantă, un scanner și un fax, nu s‑a solicitat Curții, din păcate, să se pronunțe cu privire la clasificarea exactă a produselor în cauză, întrucât întrebarea preliminară care a fost adresată acesteia privea numai validitatea unui regulament de clasificare(25).
61. În schimb, s‑a stabilit că, în prezenta cauză, funcția de copiere constituie doar una dintre funcțiile care pot fi atribuite aparatelor în cauză și că, de fapt, nici nu reprezintă funcția dominantă: excluderea în mod preliminar și absolut a clasificării acestora printre aparatele informatice pentru motivul că pot, de asemenea, să efectueze fotocopii prezintă riscul unei veritabile denaturări a NC.
62. Prin urmare, considerăm că, pentru a evita denaturările evidente din cadrul clasificării vamale, nota 5 E citată anterior din capitolul 84 din NC trebuie aplicată numai în prezența unei funcții proprii a unui produs care să fie singura funcție îndeplinită de acest produs. În celelalte cazuri, celelalte dispoziții ale NC sunt cele care permit să se determine clasificarea.
63. Remarcăm că, în mod firesc, faptul că, într‑un caz specific, nota 5 E nu se aplică nu determină neapărat o clasificare printre produsele informatice, din moment ce aplicarea celorlalte dispoziții privind clasificarea pot de asemenea să conducă la rezultate diferite.
64. În măsura în care funcțiile de copiere nu sunt singurele funcții ale produselor în cauză și în măsura în care, în rest, nici nu reprezintă funcțiile principale, nu se poate recurge la nota 5 E din capitolul 84: prin urmare, nu se poate exclude în mod preliminar și absolut posibilitatea clasificării acestora printre aparatele „informatice” din capitolul 84 din NC 2006.
65. De altfel, considerațiile noastre prezentate mai sus sunt confirmate de nota 5 B din același capitol 84, care precizează în mod explicit, sub rezerva dispozițiilor punctului (E), că trebuie considerată ca parte dintr‑un sistem de prelucrare a datelor orice unitate care, în special, este „de tipul celor utilizate exclusiv sau în principal într‑un sistem automat de prelucrare a datelor” (sublinierea noastră). Cu alte cuvinte, legiuitorul însuși pleacă de la premisa că pot fi considerate de asemenea parte dintr‑un sistem informatic componentele care sunt în măsură să îndeplinească, fie chiar în mod secundar, alte funcții decât cea de prelucrare a datelor. Dacă nota 5 E ar trebui interpretată, astfel cum propun Comisia și guvernele care au intervenit, în sensul că însăși o funcție minimală „neinformatică” a unui produs s‑ar opune în mod absolut unei clasificări „informatice”, prezența adverbului „în principal” ar fi complet inutilă, în măsura în care nota 5 B ar fi aplicabilă numai unor produse destinate exclusiv utilizării în cadrul unui sistem informatic.
66. Cu toate că nu are un rol decisiv, nu se poate neglija nici faptul că, în versiunile mai recente ale NC, aparatele multifuncționale precum cele care fac obiectul prezentului litigiu sunt clasificate în capitolul 84 și, mai precis, la poziția 8443 31(26).
67. În sfârșit, considerăm că interpretarea restrictivă a notei 5 E din capitolul 84 pe care o propunem este confirmată și în lumina Acordului OMC privind comerțul cu produse ale tehnologiei informației.
68. Făcând abstracție de aspectele referitoare la aplicabilitatea în prezenta cauză a acestui acord, care nu a fost invocat de părți(27), este clar că acesta, considerat în lumina obligației de interpretare conformă(28), nu pare a fi compatibil cu interpretările care, precum cea propusă de Comisie și de guvernele care au intervenit, urmăresc limitarea la maximum a domeniului de aplicare al scutirii de taxe vamale.
69. Într‑adevăr, acordul citat anterior dovedește o favoare evidentă pentru libera circulație negrevată de taxe în cazul produselor informatice cărora li se recunoaște un „rol[…] cheie [...] în cadrul dezvoltării industriei informației și al extinderii dinamice a economiei mondiale”.
c) Cu privire la nota 3 din secțiunea XVI
70. Odată exclusă posibilitatea de a aplica nota 5 E din capitolul 84 și urmând logica pe care am arătat‑o mai sus drept o caracteristică a dispozițiilor interpretative ale NC(29), este necesar să reflectăm cu privire la posibilitatea de a aplica, în scopul clasificării vamale a produselor în cauză, nota 3 din secțiunea XVI, potrivit căreia „combinațiile de mașini de tipuri diferite [...] precum și mașinile proiectate pentru a asigura două sau mai multe funcții diferite [...], se clasifică după funcția principală care caracterizează ansamblul” (sublinierea noastră).
71. Totuși, considerăm că este evident faptul că, în acest caz, dispoziția citată anterior nu este aplicabilă.
72. Într‑adevăr, astfel cum am avut deja ocazia să arătăm, aparatele în cauză pot fi clasificate în capitolul 84 sau, respectiv, în capitolul 90. Întrucât aceste două capitole se găsesc în secțiuni diferite (secțiunea XVI și, respectiv, secțiunea XVIII), o notă care se găsește numai în una dintre acestea din urmă nu se poate aplica în prezenta cauză(30). De asemenea, toate părțile au fost de acord cu privire la acest aspect în cadrul ședinței.
73. Pe de altă parte, trebuie să remarcăm faptul că, făcând o distincție aproape netă între aceste două părți ale NC, nota 1 din secțiunea XVI prevede că „[s]ecțiunea nu cuprinde: [...] (m) articolele de la capitolul 90; [...]”(31).
d) Cu privire la regula generală 3
i) Observații generale
74. Prin urmare, în temeiul considerațiilor pe care le‑am prezentat, este necesar să se recurgă în prezenta cauză la regulile generale pentru interpretarea NC care sunt prevăzute în titlul I. În special, regula aplicată pentru clasificarea produselor care ar putea să se regăsească la două sau mai multe poziții este regula generală 3.
75. Prima dintre cele trei litere în care se împarte regula prevede că poziția cea mai specifică trebuie să aibă prioritate față de pozițiile cu un domeniu de aplicare mai general. Acest principiu, care este conform cu caracteristicile generale ale sistemului de clasificare al NC, nu este totuși util în acest caz, întrucât clasificările posibile ale produselor în cauză sunt ambele la fel de specifice și se regăsesc în cadrul unor capitole și secțiuni diferite.
76. Regula generală 3 litera (b) prevede, în schimb, că produsele „amestecate” se clasifică „după materialul sau articolul care le conferă caracterul esențial”.
77. După cum am văzut atunci când am recapitulat pozițiile părților, guvernele care au intervenit și Comisia consideră că dispoziția citată anterior nu este aplicabilă, în măsura în care nu este posibilă individualizarea în prezenta cauză a unui element care să confere aparatelor multifuncționale ce fac obiectul litigiului un caracter esențial specific(32). În consecință, ar trebui aplicată litera (c) din aceeași regulă generală.
78. În ceea ce le privește, societățile reclamante din acțiunea principală insistă asupra diferenței care ar exista între regula generală 3 litera (b), pe de o parte, și nota 3 din secțiunea XVI, pe de altă parte. În special, noțiunea „funcție principală” cuprinsă în această ultimă dispoziție ar trebui diferențiată în mod precis de noțiunile „material” și „articol”, care caracterizează un produs în sensul regulii generale 3 [litera] (b).
79. Poziția societăților reclamante se explică atunci când se consideră că posibilitatea aparatelor în cauză de a realiza în mod autonom fotocopii poate constitui o „funcție”, dar cu certitudine nu poate fi identificată într‑un element material al produselor în sine. Într‑adevăr, aparatele multifuncționale în cauză reprezintă suma unui modul de imprimare și a unui modul de scanare, care sunt singurele două elemente care pot fi individualizate fizic. Capacitatea de fotocopiere este, pentru a ne exprima astfel, doar un „efect colateral” al combinației celor două module citate anterior.
80. Astfel, potrivit argumentelor societăților reclamante, capacitatea de a realiza fotocopii ca simplă „funcție” nu ar trebui să poată fi luată în considerare în scopul clasificării în sensul regulii generale 3 [litera] (b). Întrucât raționamentul ar trebui să se întemeieze exclusiv pe elementele materiale ale produselor, iar acestea ar putea fi clasificate doar în cadrul capitolului 84 din NC, clasificarea în capitolul 90 ar fi imposibilă.
81. Cu toate acestea, nu considerăm că această teză poate fi împărtășită. Într‑adevăr, la fel cum raționamentul guvernelor care au intervenit și al Comisiei în ceea ce privește posibilitatea aplicării în prezenta cauză a notei 5 E din secțiunea XVI ar implica forțarea cadrului normativ al NC, interpretarea în mod riguros literală a regulii generale 3 [litera] (b) propusă de reclamante riscă să producă rezultate la fel de inacceptabile.
82. Într‑adevăr, apreciem că faptul de a se lua în considerare numai elementele materiale care alcătuiesc un produs polivalent precum aparatele multifuncționale în cauză în prezenta speță, ignorând complet funcțiile pe care aceste produse le îndeplinesc, este, într‑adevăr, o interpretare mai degrabă mioapă, și aceasta cu atât mai mult într‑o perioadă în care, cu proliferarea continuă a dispozitivelor electronice, a miniaturizării și a încercării de a realiza produse care combină funcții diferite în numele așa‑numitei „convergențe a tehnologiilor”, posibilitatea de a se ține seama numai de elementele exterioare sau materiale ale unui produs care trebuie clasificat este întotdeauna mai puțin satisfăcătoare.
83. Prin urmare, considerăm că, departe de a fi rezultatul unei erori de redactare, astfel cum au sugerat reclamantele din acțiunea principală în cadrul ședinței, interpretarea adoptată de Curte în Hotărârea Rank Xerox rămâne perfect valabilă, iar criticile aduse acesteia(33) nu pot fi acceptate.
84. În cauza care a făcut obiectul acestei hotărâri, Curtea a fost invitată să se pronunțe cu privire la clasificarea vamală a unui aparat multifuncțional fax/copiator. În cadrul raționamentului pe care l‑a dezvoltat, Curtea a exclus posibilitatea aplicării regulii generale 3 [litera] (b) „din moment ce aparatele în cauză nu prezintă nicio funcție care să permită determinarea caracterului esențial al acestora”(34) (sublinierea noastră). Cu alte cuvinte, atunci când acest fapt se dovedește a fi necesar ținând seama de caracteristicile tehnice ale produsului specific, Curtea poate să țină seama de funcția acestuia, în special pentru aplicarea regulii generale 3, chiar dacă textul acestei dispoziții nu face referire la „funcție”, ci la „material” și la „articol”.
ii) Aplicarea regulii generale 3 în prezenta cauză
85. Trecând la aplicarea regulii generale 3 la produsele în cauză în prezenta speță, trebuie să remarcăm mai întâi că, în principiu, recurgerea la litera (b) sau, în schimb, la litera (c) din această regulă generală nu poate să depindă decât de o apreciere de la caz la caz.
86. Acest lucru presupune totuși o problemă suplimentară în speță.
87. Într‑adevăr, dacă se consideră, astfel cum ni se pare verosimil, că funcțiile principale ale aparatelor multifuncționale în cauză sunt cele de imprimare și de scanare și că funcția de copiere este secundară, se ridică problema de a se stabili dacă această clasificare trebuie efectuată prin aplicarea literei (b) sau a literei (c).
88. Pe de altă parte, chiar dacă admitem că funcțiile de imprimare, de scanare și de copiere prezintă o importanță echivalentă, nu este mai puțin adevărat că, împreună, funcțiile de imprimare și de scanare, care pot fi amândouă calificate drept funcții „informatice” în sensul NC 2006, ar constitui partea preponderentă a funcțiilor aparatelor în cauză (două treimi din funcțiile îndeplinite).
89. Dacă funcția principală ar fi o singură funcție, în mod neîndoielnic ar trebui să se aplice dispoziția de la litera (b). În schimb, dacă nu s‑ar putea individualiza un element caracteristic, ar trebui să se recurgă la dispoziția de la litera (c). În speță, suntem totuși în prezența unei „funcții principale” duble (imprimare și scanare, ambele funcții prevăzute în capitolul 84) și a unei „funcții secundare” unice (copiere, funcție prevăzută în capitolul 90). Imposibilitatea de a stabili o funcție principală unică ar trebui să conducă la aplicarea dispozițiilor literei (c), astfel încât produsele în cauză ar fi clasificate în capitolul 90?
90. Considerăm acest lucru inacceptabil, deoarece ar determina o clasificare stabilită pe baza unui caracter secundar și relativ marginal al produsului care trebuie clasificat. Dimpotrivă, considerăm că, dacă produsul unic prezintă mai multe „funcții principale” (sau, din punct de vedere material, mai multe elemente distinctive) care sunt încadrate totuși într‑un capitol unic sau într‑o secțiune unică din NC, este necesară clasificarea produsului în cauză în acest capitol sau în această secțiune, prin aplicarea, eventual, a notelor introductive ale unuia sau ale altuia pentru a defini cu exactitate poziția la care trebuie clasificat produsul.
91. În consecință, considerăm, inclusiv pe baza elementelor care au fost prezentate în cadrul ședinței, că poziția cea mai indicată din NC pentru clasificarea produselor în cauză este, în cadrul capitolului 84, cea de la poziția 8471 60, care este menționată de asemenea de instanța de trimitere.
e) Concluzie parțială
92. Având în vedere considerațiile pe care le‑am prezentat, propunem Curții să răspundă la primele patru întrebări preliminare după cum urmează:
1) Funcția de copiere a aparatelor multifuncționale precum cele descrise în prezenta procedură reprezintă o „funcție proprie, alta decât prelucrarea datelor” în sensul notei 5 E din capitolul 84 din NC.
2) Existența acestei funcții proprii nu se opune clasificării ca produse informatice din capitolul 84, în sensul notei 5 E din acesta, decât dacă această funcție este singura îndeplinită de aparatul care trebuie clasificat.
3) În cadrul NC 2006, clasificarea aparatelor multifuncționale care îndeplinesc funcțiile de imprimare, de scanare și de copiere trebuie să fie efectuată în temeiul regulii generale 3. În cazul în care este posibilă individualizarea unei singure funcții preponderente sau a unui ansamblu de funcții preponderente care pot fi încadrate în aceeași secțiune sau în același capitol din NC, clasificarea trebuie să fie realizată în temeiul regulii generale 3 litera (b), prin aplicarea, eventual, a notelor care precedă secțiunea sau capitolul în cauză. În caz contrar, trebuie aplicată litera (c).
4) Aparate multifuncționale precum cele care fac obiectul prezentei proceduri trebuie să fie clasificate la poziția 8471 60 din NC 2006.
C – Cu privire la validitatea Regulamentului (CE) nr. 400/2006
1. Argumentele părților
93. Societățile reclamante insistă asupra necesității de a declara nevaliditatea Regulamentul (CE) nr. 400/2006. În acest regulament, astfel cum am remarcat, Comisia a clasificat la poziția 9009 12 00 un aparat multifuncțional în măsură să îndeplinească funcțiile de scanare, de imprimare laser și de copiere. În special, această clasificare a fost stabilită pe baza aplicării dispozițiilor prezentate mai sus, în măsura în care „[a]paratul îndeplinește mai multe funcții, dintre care niciuna nu se consideră că îi conferă caracterul esențial”.
94. În opinia acestor societăți, produsul avut în vedere de Comisie în Regulamentul (CE) nr. 400/2006 ar trebui, dimpotrivă, să fie clasificat în capitolul 84 din NC, ceea ce propun de asemenea aceste părți pentru produsele care fac obiectul prezentei cauze. Această situație rezultă din aplicarea aceleiași logici și a aceluiași demers interpretativ precum cele prezentate mai sus.
95. În schimb, Comisia, pornind de la soluția pe care o propune pentru primele patru întrebări, consideră că nu este necesar să se răspundă la cea de a cincea(35).
96. În ceea ce privește guvernul francez și guvernul olandez, acestea propun Curții să declare, din motive în esență identice, că Regulamentul (CE) nr. 400/2006 este valid(36). Guvernul polonez, care tratează această întrebare într‑un mod mai aprofundat, se pronunță în același sens(37), subliniind, de altfel, că, în cazul în care Curtea decide, dimpotrivă, să anuleze regulamentul în cauză, este oportun ca aceasta să adopte dispozițiile necesare pentru a limita în timp efectele hotărârii(38).
2. Apreciere
97. Deși se pare că părțile din prezenta procedură consideră că este dovedită existența unui paralelism între, pe de o parte, decizia Curții privind clasificarea aparatelor multifuncționale în cauză și, pe de altă parte, validitatea Regulamentului (CE) nr. 400/2006, considerăm că cele două întrebări trebuie să fie separate.
98. Într‑adevăr, astfel cum a afirmat Curtea în mod clar, un regulament de clasificare se aplică doar atunci când produsele care trebuie clasificate în cazul concret corespund efectiv celor vizate de însuși regulamentul de clasificare. Așadar, este necesar în special nu numai ca acestea să aibă aceleași funcții, ci, de asemenea, atunci când îndeplinesc mai multe funcții diferite, ca funcția lor principală să fie aceeași(39).
99. În acest scop, trebuie să se recunoască importanța deosebită a motivării menționate chiar în regulamentul de clasificare(40).
100. Or, nu considerăm că aparatele multifuncționale care fac obiectul prezentei cauze pot fi considerate ca fiind analoage cu aparatul care a fost examinat de Regulamentul (CE) nr. 400/2006.
101. În primul rând, considerăm că, printre motivele care au condus la clasificarea produsului în cauză în Regulamentul (CE) nr. 400/2006 la poziția 9009 12 00 din NC, Comisia însăși a recunoscut un rol preponderent, în motivarea regulamentului, al faptului că niciuna dintre funcțiile îndeplinite de acest produs nu putea fi considerată preponderentă. În cazul de față, în schimb, considerăm că există, astfel cum am remarcat, o preponderență a funcțiilor de imprimare și de scanare.
102. Pe de altă parte, trebuie de asemenea remarcat faptul că, printre caracteristicile tehnice ale aparatului care face obiectul Regulamentului (CE) nr. 400/2006, Comisia a precizat că „[a]paratul, prevăzut cu câteva tăvițe de alimentare cu hârtie, poate reproduce până la 40 de pagini format A4/minut”. Prin urmare, în mod evident, acesta este un produs ale cărui funcții de copiator sunt foarte avansate, probabil în combinație cu o alimentare automată a foilor care trebuie fotocopiate. Dimpotrivă, aparatele care fac obiectul prezentei proceduri sunt complet diferite din acest punct de vedere, cel puțin deoarece comparația arată că funcțiile de copiere ale acestora sunt pe deplin rudimentare(41).
103. Singura observație critică ce ar putea fi formulată în ceea ce privește regulamentul în cauză, potrivit demersului interpretativ al notei 5 din capitolul 84 din NC 2006 pe care l‑am propus mai sus, privește faptul că acest regulament a indicat nota 5 E printre dispozițiile aplicate pentru clasificarea produsului. După cum am văzut, această notă este, într‑adevăr, dificil de aplicat în cazul aparatelor multifuncționale care îndeplinesc funcții de imprimare, de scanare și de copiere. Pe de altă parte, considerăm că este evident faptul că, înlăturând chiar această trimitere normativă, clasificarea propusă în Regulamentul (CE) nr. 400/2006 s‑ar întemeia fără nicio problemă pe celelalte dispoziții menționate și, în special, pe regula generală 3 [litera] (c).
104. În consecință, considerăm că nu există elemente pentru a considera că Regulamentul (CE) nr. 400/2006 nu este valid.
V – Concluzie
105. Având în vedere considerațiile pe care le‑am prezentat, propunem Curții să răspundă la întrebările preliminare adresate de tribunal d’instance du VIIe arrondissement de Paris (Tribunalul de Primă Instanță al celui de al șaptelea arondisment din Paris) după cum urmează:
„1) Funcția de copiere a aparatelor multifuncționale precum cele descrise în prezenta procedură reprezintă o «funcție proprie, alta decât prelucrarea datelor» în sensul notei 5 E din capitolul 84 din Nomenclatura combinată.
2) Existența acestei funcții proprii nu se opune clasificării ca produse informatice din capitolul 84, în sensul notei 5 E din acesta, decât dacă această funcție este singura îndeplinită de aparatul care trebuie clasificat.
3) În cadrul respectivei Nomenclaturi combinate 2006, clasificarea aparatelor multifuncționale care îndeplinesc funcțiile de imprimare, de scanare și de copiere trebuie să fie efectuată în temeiul regulii generale 3. În cazul în care este posibilă individualizarea unei singure funcții preponderente sau a unui ansamblu de funcții preponderente care pot fi încadrate în aceeași secțiune sau în același capitol din respectiva Nomenclatură combinată, clasificarea trebuie să fie realizată în temeiul regulii generale 3 litera (b), prin aplicarea, eventual, a notelor care precedă secțiunea sau capitolul în cauză. În caz contrar, trebuie aplicată litera (c).
4) Aparate multifuncționale precum cele care fac obiectul prezentei proceduri trebuie să fie clasificate la poziția 8471 60 din această nomenclatură combinată.
5) Examinarea întrebării adresate nu a evidențiat niciun element de natură să afecteze validitatea Regulamentului (CE) nr. 400/2006 al Comisiei din 8 martie 2006 privind clasificarea anumitor mărfuri în Nomenclatura combinată.”
1 – Limba originală: italiana.
2 – Regulamentul Comisiei din 27 octombrie 2005 de modificare a anexei I la Regulamentul (CEE) nr. 2658/87 al Consiliului privind Nomenclatura tarifară şi statistică şi Tariful vamal comun (JO L 286, p. 1).
3 – Regulamentul Comisiei din 8 martie 2006 privind clasificarea anumitor mărfuri în Nomenclatura combinată (JO L 70, p. 9, Ediţie specială, 02/vol. 20, p. 109).
4 – JO L 155, p. 1, Ediţie specială, 11/vol. 14, p. 186. În mai 2008, Statele Unite ale Americii au sesizat în mod oficial OMC pentru a contesta practica vamală comunitară privind, printre altele, aparatele multifuncţionale precum cele în discuţie în prezenta cauză. La redactarea prezentelor concluzii, nu dispunem, în această privinţă, decât de rapoarte jurnalistice generale, astfel încât nu este încă posibilă efectuarea unei aprecieri precise asupra acestei probleme.
5 – Textul pe care îl reproducem este cel al întrebărilor adresate în cauza C‑362/07. Textul întrebărilor adresate în cauza C‑363/07 este, în esenţă, identic şi prezintă numai o mică variantă la a treia întrebare în care a fost eliminată menţiunea unui calculator ca o componentă suplimentară a aparatelor în cauză; prin urmare, numai în acest caz, acestea conţin două elemente, iar nu trei.
6 – Cuprinsă în Regulamentul (CE) nr. 1214/2007 al Comisiei din 20 septembrie 2007 de modificare a anexei I la Regulamentul (CEE) nr. 2658/87 al Consiliului privind Nomenclatura tarifară şi statistică şi Tariful vamal comun (JO L 286, p. 1).
7 – Observaţiile scrise ale societăţilor reclamante, punctele 37 şi 38.
8 – Hotărârea din 9 octombrie 1997 (C‑67/95, Rec., p. I‑5401).
9 – Ibidem, punctul 30. Dimpotrivă, Tribunalul de Primă Instanţă al Comunităţilor Europene ar fi evitat această eroare în Hotărârea din 30 septembrie 2003, Sony Computer Entertainment Europe/Comisia (T‑243/01, Rec., p. II‑4189, punctul 124): a se vedea observaţiile scrise ale societăţilor reclamante, punctele 41-43.
10 – Observaţiile scrise ale societăţilor reclamante, punctul 48.
11 – Ibidem, punctul 66 şi următoarele.
12 – Ibidem, punctul 71.
13 – Ibidem, punctul 56 şi următoarele.
14 – Observaţiile Comisiei, punctele 32-37, observaţiile guvernului francez, punctele 23-27, observaţiile guvernului olandez, punctele 27 şi 28, şi observaţiile guvernului polonez, punctul 25.
15 – A se vedea observaţiile Comisiei, punctul 43 şi următoarele, observaţiile guvernului francez, punctele 51-56, observaţiile guvernului olandez, punctele 31-39, şi observaţiile guvernului polonez, punctele 22-24.
16 – Pentru a situa dispoziţiile NC în cuprinsul Sistemului armonizat elaborat în cadrul Organizaţiei Mondiale a Vămilor, a se vedea Hotărârea din 12 ianuarie 2006, Algemene Scheeps Agentuur Dordrecht (C‑311/04, Rec., p. I‑609, punctul 25 şi jurisprudenţa citată).
17 – A se vedea punctul 13 de mai sus.
18 – A se vedea punctul 67 şi următoarele de mai jos.
19 – A se vedea în special Hotărârea din 18 decembrie 1997, Techex (C‑382/95, Rec., p. I‑7363, punctul 11), Hotărârea Algemene Scheeps Agentuur Dordrecht, citată la nota de subsol 16, punctul 26, Hotărârea din 4 martie 2004, Krings (C‑130/02, Rec., p. I‑2121, punctul 28), şi Hotărârea din 17 martie 2005, Ikegami (C‑467/03, Rec., p. I‑2389, punctul 17).
20 – A se vedea Hotărârea din 10 octombrie 1985, Daiber (200/84, Rec., p. 3363, punctele 13 şi 14), Hotărârea din 19 mai 1994, Siemens Nixdorf (C‑11/93, Rec., p. I‑1945, punctele 11 şi 12), Hotărârea Techex, citată la nota de subsol 19, punctul 12, Hotărârea din 18 iulie 2007, Olicom (C‑142/06, Rep., p. I‑6675, punctul 17), şi Hotărârea din 5 iunie 2008, JVC France (C‑312/07, Rep., I‑4165, punctul 34).
21 – Se va vedea în special mai jos, în cazul notei 3 care precedă secţiunea XVI din NC 2006: a se vedea punctul 70 şi următoarele din prezentele concluzii.
22 – Hotărârea Ikegami, citată la nota de subsol 19. A se vedea în special punctul 12.
23 – Hotărârea Ikegami, citată la nota de subsol 19. În ceea ce priveşte consideraţiile privind modalităţile de comercializare şi de prezentare ale produsului, precum şi destinatarii cărora acestea se adresează, a se vedea în special punctele 21, 23 şi 24 din hotărâre. A se vedea în acelaşi sens Concluziile avocatului general Kokott prezentate în aceeaşi cauză la 20 ianuarie 2005, punctul 55. A se vedea de asemenea Hotărârea Olicom, citată la nota de subsol 20, punctul 18 şi jurisprudenţa citată.
24 – Hotărârea Olicom, citată la nota de subsol 20, punctul 30 (în cazul plăcilor de reţea combinate/modem), Hotărârea Techex, citată la nota de subsol 20, punctul 21 (plăci grafice pentru calculator), Hotărârea din 19 octombrie 2000, Peacock (C‑339/98, Rec., p. I‑8947, punctele 16 şi 17, plăci de reţea), Hotărârea Siemens Nixdorf, citată la nota de subsol 20, punctul 16 (ecran de calculator), Hotărârea din 10 mai 2001, Cabletron (C‑463/98, Rec., p. I‑3495, punctul 27, diferite aparate de reţea), şi Hotărârea din 7 iunie 2001, CBA Computer (C‑479/99, Rec., p. I‑4391, punctul 27, plăci de sunet pentru calculator).
25 – Hotărârea din 17 mai 2001, Hewlett Packard (C‑119/99, Rec., p. I‑3981). A se vedea în orice caz Concluziile avocatului general Mischo prezentate în această cauză la 18 ianuarie 2001 (în special punctele 13-18), în care se înainta ipoteza nulităţii unui regulament care, pentru toate aparatele multifuncţionale care includ un fax, prevedea automat clasificarea acestora pe baza funcţiei de fax.
26 – Aceasta este, aşadar, situaţia, deşi, după cum a amintit Curtea, evoluţia tehnologiei determină instituţiile comunitare să adapteze NC, dar nu permite interpretarea acesteia din urmă, înainte de a fi modificată, astfel încât să i se modifice conţinutul [Hotărârea din 19 noiembrie 1981, Analog Devices (122/80, Rec., p. 2781, punctul 12), şi Hotărârea Rank Xerox Manufacturing, citată la nota de subsol 8, punctul 22].
27 – Este bine cunoscut faptul că, în mod repetat, Curtea a afirmat că posibilitatea de a utiliza un acord OMC pentru aprecierea legalităţii unui act comunitar este supusă unor condiţii foarte riguroase, care nu par să fie îndeplinite în speţă: a se vedea în special Hotărârea din 30 septembrie 2003, Biret şi Cie/Consiliul (C‑94/02 P, Rec., p. I‑10565, punctele 55 şi 56 şi jurisprudenţa citată). În aceste condiţii, Curtea a afirmat că este necesar ca, pentru a putea examina legalitatea unui act comunitar în temeiul unui acord OMC, „Comunitatea să fi intenţionat să pună în aplicare o anumită obligaţie asumată în cadrul OMC sau în împrejurarea în care actul comunitar face trimitere în mod expres la dispoziţii punctuale ale acordurilor OMC”. Niciuna dintre aceste condiţii nu pare să fie îndeplinită în cazul NC.
28 – A se vedea, în general, cu privire la această obligaţie, Hotărârea din 24 noiembrie 1992, Poulsen şi Diva Navigation (C‑286/90, Rec., p. I‑6019, punctul 9), Hotărârea din 10 septembrie 1996, Comisia/Germania (C–61/94, Rec., p. I‑3989, punctul 52), şi Hotărârea din 14 iulie 1998, Bettati (C‑341/95, Rec., p. I‑4355, punctul 20). În ceea ce priveşte, mai concret, Acordul TRIPS, care se înscrie în sistemul OMC, având aceleaşi caracteristici, a se vedea Hotărârea din 16 iunie 1998, Hermès (C‑53/96, Rec., p. I‑3603, punctul 28), Hotărârea din 14 decembrie 2000, Dior şi alţii (C‑300/98 şi C‑392/98, Rec., p. I‑11307, punctul 47), şi Hotărârea din 16 noiembrie 2004, Anheuser‑Busch (C‑245/02, Rec., p. I‑10989, punctul 55).
29 – Punctul 36.
30 – A se vedea Hotărârea Rank Xerox Manufacturing, citată la nota de subsol 8, punctele 28 şi 29.
31 – De altfel, considerăm neîntemeiat argumentul, prezentat în special de Comisie, potrivit căruia această notă 1 [litera] (m) ar exclude posibilitatea încadrării în această secţiune a produselor în cauză în prezenta speţă, din moment ce acestea ar putea fi clasificate, de asemenea, în capitolul 90. Într‑adevăr, trebuie să remarcăm că nota 1 [litera] (m) face distincţia netă între cele două secţiuni, dar nu precizează că, în caz de îndoială între capitolul 90 şi un capitol din secţiunea XVI, primul trebuie să aibă prioritate.
32 – A se vedea punctul 30 de mai sus.
33 – A se vedea punctul 22 de mai sus.
34 – Hotărârea Rank Xerox Manufacturing, citată la nota de subsol 8, punctul 30.
35 – Observaţiile Comisiei, punctul 51.
36 – Observaţiile guvernului francez, punctul 58, şi observaţiile guvernului olandez, punctul 40.
37 – Observaţiile guvernului polonez, punctele 28-34.
38 – Ibidem, punctul 35 şi următoarele.
39 – Hotărârea Hewlett Packard, citată la nota de subsol 25, punctele 21 şi 22. Deşi Curtea a admis, în general, posibilitatea unei aplicări prin analogie a unui regulament de clasificare (Hotărârea Krings, citată la nota de subsol 19, punctul 35), considerăm că în speţă nu sunt îndeplinite condiţiile acesteia.
40 – Hotărârea Hewlett Packard, citată la nota de subsol 25, punctul 20.
41 – Trebuie, poate, să subliniem că, în versiunile mai recente ale NC, viteza de copiere a aparatelor multifuncţionale clasificate la poziţia 8443 31 este hotărâtoare pentru clasificarea acestora şi pentru aplicarea eventuală a unei taxe.
Full & Egal Universal Law Academy