EUR-Lex -  62007TN0138 - RO

7.7.2007   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 155/27

Acțiune introdusă la 4 mai 2007 — Schindler Holding și alții/Comisia Comunităților Europene

(Cauza T-138/07)

(2007/C 155/52)

Limba de procedură: germana

Părțile

Reclamante: Schindler Holding Ltd (Hergiswil, Suedia), Schindler Management AG (Ebikon, Suedia), S.A. Schindler N.V. (Bruxelles, Belgia), Schindler Sàrl (Luxemburg, Luxemburg), Schindler Liften B.V. ('s-Gravenhage, Țările de Jos) și Schindler Deutschland Holding GmbH (Berlin, Germania) (reprezentanți: R. Bechtold, W. Bosch, U. Soltész și S. Hirsbrunner, Rechtsanwälte)

Pârâtă: Comisia Comunităților Europene

Concluziile reclamantelor

—

anularea, în temeiul articolului 231 alineatul (1) CE, a Deciziei din 21 februarie 2007 (cauza COMP/E-1/38.823 — PO/Ascensoare și scări rulante);

—

în subsidiar, reducerea amenzii aplicate prin această decizie;

—

obligarea Comisiei, în temeiul articolului 87 alineatul (2) din Regulamentul de procedură al Tribunalului, la plata cheltuielilor de judecată.

Motivele și principalele argumente

Reclamantele contestă Decizia C(2007) 512 final a Comisiei din 21 februarie 2007 în cauza COMP/E-1/38.823 — PO/Ascensoare și scări rulante. În decizia atacată au fost aplicate amenzi reclamantelor și altor întreprinderi pentru participarea acestora la o înțelegere referitoare la instalarea și întreținerea unor ascensoare și scări rulante în Belgia, Germania, Luxemburg și Țările de Jos. În opinia Comisiei, întreprinderile respective au încălcat articolul 81 CE.

În sprijinul acțiunii lor, reclamantele invocă următoarele motive:

—

Încălcarea principiului securității juridice de către articolul 23 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1/2003 (1) în măsura în care această dispoziție conferă Comisiei o marjă de apreciere nelimitată la stabilirea cuantumului amenzilor;

—

Nerespectarea interdicției efectului retroactiv de amenda aplicată de Comisie;

—

Lipsa de eficacitate a Orientărilor privind metoda de stabilire a amenzilor („Orientările din 1998”) (2) întrucât, prin stabilirea unei legături între cuantumul de bază al amenzii și încălcare, acestea nu țin cont în mod corespunzător de circumstanțele individuale și acordă Comisiei o marjă de apreciere prea mare în stabilirea cuantumului amenzilor;

—

Ilegalitatea administrării probelor aduse de martori principali în temeiul Comunicării privind imunitatea la amendă și reducerea amenzilor (3) din cauza încălcării principiului nemo tenetur, respectiv a dreptului de nu se autoincrimina, a principiului in dubio pro reo și a principiului proporționalității și din cauza modului în care Comisia și-a depășit competențele adoptând această regulă;

—

Încălcarea principiului separării puterilor și a dreptului la un proces echitabil;

—

Ilegalitatea deciziei atacate, din prisma dreptului internațional public, din cauza caracterului expropriator al amenzilor aplicate;

—

Încălcarea Orientărilor din 1998 prin aceea că, în raport cu încălcările efectiv comise, cuantumurile de bază utilizate pentru calcularea amenzilor sunt excesiv de mari;

—

Încălcarea Orientărilor din 1998 prin aceea că nu s-a ținut cont în mod adecvat sau nu s-a ținut cont deloc de circumstanțele atenuante;

—

Încălcarea regulilor din 2002 referitoare la martorii principali, prin acordarea unor reduceri extrem de mici sau prin refuzarea nejustificată a unor astfel de reduceri;

—

Lipsa proporționalității nivelului amenzilor;

—

Ilegalitatea deciziei atacate în măsura în care privește Schindler Holding Ltd și Schindler Management AG pentru motivul că, în lipsa unui acord de drept internațional public cu Elveția, nu a fost comunicată în mod valabil acestor întreprinderi;

—

Absența condițiilor pentru răspunderea solidară a Schindler Holding Ltd;

—

Încălcarea articolului 23 alineatul (2) din Regulamentul nr. 1/2003 pentru motivul că au fost depășite limitele maximale ale amenzilor.

(1)  Regulamentul (CE) nr. 1/2003 al Comisiei din 16 decembrie 2002 privind punerea în aplicare a normelor de concurenţă prevăzute la articolele 81 și 82 din tratat (JO 2003, L 1, p. 1).

(2)  Orientări privind metoda de stabilire a amenzilor aplicate în temeiul articolului 15 alineatul (2) din Regulamentul nr. 17 şi articolului 65 alineatul (5) din Tratatul CECO (JO 1998, C 9, p. 3).

(3)  Comunicarea Comisiei privind imunitatea la amendă și reducerea amenzilor în cazurile cartelurilor (JO 2002, C 45, p. 3).

Full & Egal Universal Law Academy