8.9.2007
RO
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene
C 211/43
Acțiune introdusă la 4 iulie 2007 — Heineken Nederland și Heineken/Comisia Comunităților Europene
(Cauza T-240/07)
(2007/C 211/81)
Limba de procedură: olandeza
Părțile
Reclamante: Heineken Nederland BV și Heineken NV (reprezentanți: T. Ottervanger, advocaat și M. A. de Jong, advocaat)
Pârâtă: Comisia Comunităților Europene
Concluziile reclamantelor
—
anularea totală sau parțială a deciziei adresate, printre altele, reclamantelor;
—
anularea sau reducerea amenzii aplicate reclamantelor;
—
obligarea Comisiei la plata cheltuielilor de judecată.
Motivele și principalele argumente
Reclamatele atacă Decizia Comisiei din 18 aprilie 2007 privind o procedură de aplicare a articolului 81 CE (cauza COMP/B-2/37.766 — Piața olandeză a berii) prin care a fost aplicată o amendă reclamatelor.
În susținerea acțiunii formulate, reclamantele invocă mai întâi o serie de motive de ordin procedural. În primul rând, reclamantele susțin o încălcare a principiului bunei administrări în cursul investigației și o încălcare a articolului 27 din Regulamentul nr. 1/2003, prin faptul că a fost refuzat accesul, de către Comisie, la memoriile în apărare ale celorlalte întreprinderi. În al doilea rând, reclamantele invocă faptul că nu a fost efectuată o investigație completă și imparțială de către Comisie. În al treilea rând, reclamantele invocă o încălcare a principiului prezumției de nevinovăție cauzată de comportamentul comisarului pentru concurență. În al patrulea rând, durata procedurii desfășurate de Comisie ar fi depășit un termen rezonabil și prin aceasta s-ar fi încălcat dreptul la apărare al reclamantelor.
Reclamantele susțin, de asemenea, o încălcare a articolului 81 CE. În această privință, reclamantele invocă în primul rând o administrare defectuoasă a probelor precum și o încălcare a prezumției de nevinovăție și a obligației de motivare. În al doilea rând, acestea contestă existența unor înțelegeri și/sau a unor practici concertate. În al treilea rând, Comisia ar fi stabilit în mod eronat durata presupusei încălcări.
În plus, reclamantele au mai multe obiecții în privința cuantumului amenzii aplicate. În primul rând, acestea invocă o încălcare a articolului 23 alineatul (3) din Regulamentul nr. 1/2003, o aplicare eronată a liniilor directoare privind metoda de stabilire a amenzilor, precum și o încălcare a principiilor egalității, a securității juridice, a proporționalității și a obligației de motivare. Comisia ar fi apreciat în mod greșit gravitatea încălcării, în special prin stabilirea eronată a naturii încălcării, prin neluarea în considerare a impactului neglijabil asupra pieței și prin determinarea eronată a pieței geografice relevante. Comisia ar fi determinat de asemenea în mod greșit cuantumul de bază, factorul multiplicator cu scop disuasiv și durata amenzii. Mai mult, Comisia nu ar fi luat în considerare în mod suficient circumstanțele atenuante, iar durata excesivă a procedurii administrative a condus la o amendă disproporționat de mare, întrucât Comisia și-a înăsprit între timp politica în privința cuantumului amenzilor.
În final, reclamantele invocă faptul că reducerea cuantumului amenzii aplicate de Comisie pentru durata excesivă a procedurii administrative este disproporționat de mică.
Full & Egal Universal Law Academy