26.1.2008
RO
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene
C 22/46
Acțiune introdusă la 22 noiembrie 2007 — Deutsche Post/Comisia Comunităților Europene
(Cauza T-421/07)
(2008/C 22/86)
Limba de procedură: germana
Părțile
Reclamantă: Deutsche Post AG (Bonn, Germania) (reprezentanți: J. Sedemund și T. Lübbig, Rechtsanwälte)
Pârâtă: Comisia Comunităților Europene
Concluziile reclamantei
—
anularea Deciziei Comisiei Comunităților Europene din 12 septembrie 2007„Ajutor de stat C 36/07 (ex NN 25/07) — Ajutor de stat pentru Deutsche Post AG, invitație de a prezenta observații în temeiul articolului 88 alineatul (2) din Tratatul CE”;
—
obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.
Motivele și principalele argumente
Reclamanta solicită anularea deciziei Comisiei de inițiere a procedurii prevăzute la articolul 88 alineatul (2) CE privind ajutorul de stat C 36/07 (ex NN 25/07). Această decizie a fost comunicată Germaniei prin scrisoarea din 12 septembrie 2007 (JO C 245, p. 21). Procedura deschisă prin această decizie urmărește desfășurarea unei investigații suplimentare asupra procedurii care a fost inițiată de Comisie la 23 octombrie 1999 și în care Comisia a adoptat la 19 iunie 2002 o decizie finală negativă (JO L 247, p. 27). În această decizie negativă, Comisia a constatat că Deutsche Post AG evalua expedierile interne pe sistem „din ușă în ușă” sub costurile marginale și că această politică agresivă de reduceri nu intra sub incidența obligației acesteia de servicii universale.
În motivarea acțiunii, reclamanta susține că decizia atacată ar încălca principiile fundamentale de procedură, în special, principiul încrederii legitime, întrucât Comisia a avut cunoștință de mai mulți ani de situația de fapt relevantă și a adoptat în acest scop, la 19 iunie 2002, o decizie de închidere a procedurii. În plus, ar fi încălcat dreptul de intervenție atât al Republicii Federale Germania, cât și al reclamantei, întrucât nu li s-ar fi oferit posibilitatea să prezinte observații înaintea adoptării deciziei. În sfârșit, în acest context, reclamanta invocă o încălcare a Regulamentului (CE) nr. 659/1999 (1), întrucât din structura acestei dispoziții ar rezulta că o decizie negativă, precum cea din 19 iunie 2002, este definitivă și că pârâta nu poate efectua o nouă procedură de examinare a ajutorului care să aibă ca obiect o situație de fapt stabilită în mod definitiv.
În plus, reclamanta susține că pârâta a încălcat obligația de motivare prevăzută la articolul 253 CE și la articolul 6 alineatul (1) din Regulamentul nr. 659/1999, întrucât decizia atacată nu ar arăta cu claritate ce măsuri ar dori Comisia să califice drept ajutoare de stat și, mai mult, nu ar conține nicio apreciere de ordin juridic.
În sfârșit, reclamanta invocă încălcarea articolului 87 alineatul (1) CE și a articolului 88 CE, întrucât măsurile menționate în decizia atacată nu ar trebui să fie calificate drept ajutoare de stat.
(1) Regulamentul (CE) nr. 659/1999 al Consiliului din 22 martie 1999 de stabilire a normelor de aplicare a articolului [88 CE] (JO L 83, p. 1, Ediție specială 08/vol. 1, p. 41).
Full & Egal Universal Law Academy