20.11.2010
RO
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene
C 317/7
Hotărârea Curții (Camera a treia) din 30 septembrie 2010 (cerere de pronunțare a unei hotărâri preliminare formulată de VAT and Duties Tribunal, London Tribunal centre — Regatul Unit) — EMI Group Ltd/The Commissioners for Her Majesty's Revenue & Customs
(Cauza C-581/08) (1)
(A șasea directivă TVA - Articolul 5 alineatul (6) a doua teză - Noțiunea „mostre” - Noțiunea „cadouri de mică valoare” - Înregistrări muzicale - Distribuție cu titlu gratuit în scopuri promoționale)
2010/C 317/13
Limba de procedură: engleza
Instanța de trimitere
VAT and Duties Tribunal, London Tribunal Centre
Părțile din acțiunea principală
Reclamantă: EMI Group Ltd
Pârâtă: The Commissioners for Her Majesty's Revenue & Customs
Obiectul
Cerere de pronunțare a unei hotărâri preliminare — VAT and Duties Tribunal, London — Interpretarea articolului 5 alineatul (6) din Directiva 77/388/CEE: A șasea directivă a Consiliului din 17 mai 1977 privind armonizarea legislațiilor statelor membre referitoare la impozitele pe cifra de afaceri — sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată: baza unitară de evaluare (JO L 145, p. 1) — Prelevări de bunuri, efectuate pentru necesitățile întreprinderii în scopul de a oferi cadouri de mică valoare și mostre — Noțiunea „mostră” — Caracteristici esențiale — Înregistrări muzicale sub formă de CD, furnizate gratuit în scopuri promoționale
Dispozitivul
1.
O „mostră”, în sensul articolului 5 alineatul (6) a doua teză din A șasea directivă 77/388/CEE a Consiliului din 17 mai 1977 privind armonizarea legislațiilor statelor membre referitoare la impozitele pe cifra de afaceri — sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată: baza unitară de evaluare, este un specimen al unui produs care urmărește promovarea vânzărilor acestuia și care permite evaluarea caracteristicilor și a calităților acestui produs, fără a determina un alt consum final decât cel care este inerent unor astfel de operațiuni de promovare. Această noțiune nu poate fi limitată în mod general, printr o reglementare națională, la specimenele donate sub o formă nedisponibilă la vânzare sau la primul exemplar dintr o serie de specimene identice donate de o persoană impozabilă aceluiași destinatar, fără ca această reglementare să permită să se țină seama de natura produsului reprezentat și de contextul comercial propriu fiecărei operațiuni în care sunt oferite aceste specimene.
2.
Noțiunea „cadouri de mică valoare”, în sensul articolului 5 alineatul (6) a doua teză din A șasea directivă 77/388, trebuie interpretată în sensul că nu se opune unei reglementări naționale prin care se stabilește un plafon valoric, precum cel instituit prin legislația în discuție în acțiunea principală, și anume 50 GBP, pentru cadourile oferite aceleiași persoane în cursul unei perioade de 12 luni sau care fac parte dintr o serie sau dintr o succesiune de cadouri.
3.
Articolul 5 alineatul (6) a doua teză din A șasea directivă 77/388 se opune unei reglementări naționale prin care se instituie o prezumție potrivit căreia bunurile ce constituie „cadouri de mică valoare” în sensul acestei dispoziții și sunt oferite de o persoană impozabilă unor persoane diferite având un angajator comun sunt considerate că au fost donate aceleiași persoane.
4.
Regimul fiscal al destinatarului mostrelor nu are influență asupra răspunsurilor date la celelalte întrebări.
(1) JO C 55, 7.3.2009.
Full & Egal Universal Law Academy