Hotărârea Curții (Camera a patra) din 10 iunie 2010 – Comisia/Italia
(Cauza C‑491/08)
„Neîndeplinirea obligațiilor de către un stat membru – Directiva 92/43/CEE – Conservarea habitatelor naturale – Faună și floră sălbatică – Sit de importanță comunitară – Regim de protecție – Complex turistic «Is Arenas»”
1. Mediu – Conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică – Directiva 92/43 [Directiva 92/43 a Consiliului, art. 3 alin. (1) și art. 4 alin. (1)] (a se vedea punctele 30 și 31)
2. Mediu – Conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică – Directiva 92/43 [Directiva 92/43 a Consiliului, art. 6 alin. (2)] (a se vedea punctele 38-40, 42 și 43)
Obiectul
Neîndeplinirea obligațiilor de către un stat membru – Încălcarea dispozițiilor Directivei 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992 privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică (JO L 206, p. 7, Ediție specială, 15/vol. 2, p. 109) – Situri de importanță comunitară – Situl „Is Arenas” – Amenajarea unui teren de golf
Dispozitivul
1)
În ceea ce privește proiectul de complex turistic și imobiliar „Is Arenas” care afectează situl „Is Arenas”:
– prin neadoptarea, înainte de 19 iulie 2006, data înscrierii sitului „Is Arenas” pe lista siturilor de importanță comunitară, a unor măsuri de protecție adecvate în raport cu obiectivul de conservare urmărit de Directiva 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992 privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică pentru protejarea interesului ecologic relevant pe care situl propus drept sit de importanță comunitară îl prezintă la nivel național și, în special, prin neinterzicerea unei intervenții susceptibile să compromită semnificativ caracteristicile ecologice ale sitului și
– prin neadoptarea, ulterior datei de 19 iulie 2006, a măsurilor adecvate pentru a evita deteriorarea habitatelor naturale pentru care a fost desemnat situl de importanță comunitară menționat,
Republica Italiană nu și‑a îndeplinit obligațiile care îi revin în temeiul Directivei 92/43 și, în special, în ceea ce privește a doua critică, în temeiul articolului 6 alineatul (2) din această directivă.
2)
Obligă Republica Italiană la plata cheltuielilor de judecată.
Full & Egal Universal Law Academy