29.3.2008
RO
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene
C 79/16
Acțiune introdusă la 9 ianuarie 2008 — Comisia Comunităților Europene/Republica Finlanda
(Cauza C-10/08)
(2008/C 79/29)
Limba de procedură: finlandeza
Părțile
Reclamantă: Comisia Comunităților Europene (reprezentanți: I. Koskinen și D. Triantafyllou)
Pârâtă: Republica Finlanda
Concluziile reclamantei
—
Constatarea faptului că, prin menținerea în vigoare a dispozițiilor articolului 5 din Autoverolaki (legea privind impozitarea autovehiculelor) și ale articolului 102 alineatul 1 punctul 4 din Arvonlisäverolaki (legea privind taxa pe valoarea adăugată), în baza cărora, la impozitarea autovehiculelor, a aplicat aceeași valoare impozabilă autovehiculelor cu o vechime de mai puțin de trei luni și autovehiculelor noi și a aplicat autovehiculelor cu o vechime de mai puțin de șase luni un barem în baza căruia valoarea autovehiculului scade cu 0,8 % pe lună în cazul în care s-a constatat că nu există vehicule similare pe piața finlandeză, Republica Finlanda nu și-a îndeplinit obligațiile care îi revin în temeiul articolului 90 CE și nici obligațiile care îi revin în temeiul alineatelor (1) și (2) ale articolului 17 din A șasea directivă 77/388/CEE a Consiliului privind TVA-ul (1), devenite, în urma reformării Directivei 77/388/CEE, articolele 167 și 168 din Directiva 2006/112/CE a Consiliului (2), în măsura în care Republica Finlanda a autorizat ca taxa prevăzută la articolul 5 din Autoverolaki să fie dedusă din TVA-ul plătit cu ocazia vânzării;
—
obligarea Republicii Finlanda la plata cheltuielilor de judecată.
Motivele și principalele argumente
Importatorul unui autovehicul în Finlanda, în calitate de persoană plătitoare de TVA, trebuie ca, potrivit articolului 5 din Autoverolaki, să plătească autorităților vamale TVA-ul calculat pe baza taxei privind vehiculele („elv”), însă în măsura în care, potrivit articolului 102 alineatul 1 punctul 4 din Arvonlisäverolaki, poate deduce valoarea corespunzătoare din TVA-ul plătit cu ocazia vânzării, elv nu rămâne inclusă în valoarea vehiculului. Consumatorul nu trebuie să plătească elv dedusă. Dacă un particular a înmatriculat un vehicul pentru prima dată în Finlanda, și acesta trebuie să plătească elv autorităților vamale, însă nu o poate deduce. Acest sistem care diferențiază între vânzarea efectuată în diferite etape comerciale ale activității comerciale impozabile a plătitorului de TVA și achizițiile efectuate de consumatorii finali în alte state membre constituie o încălcare a articolului 90 CE. Într-un astfel de sistem, elv care, în urma achiziției efectuate de un particular în alt stat membru, se aplică unui vehicul de ocazie înmatriculat pentru prima dată în Finlanda, este după toate probabilitățile mai ridicat decât elv care rămâne inclusă în valoarea vehiculului de ocazie similar care este deja înmatriculat în Finlanda, în cazul în care persoana supusă taxei privind vehiculele a fost de asemenea supusă plății TVA-ului, iar vehiculul a fost vândut în cadrul activității comerciale impozabile în măsura în care, în acest din urmă caz, valoarea vehiculului nu include elv, întrucât aceasta este dedusă în întregime.
În cauza Siilin, C-101/00, Curtea a constatat că elv nu constituia o taxă pe valoarea adăugată în sensul Celei de a șasea directive privind TVA-ul. Dreptul de a deduce elv din TVA, în temeiul unei activități comerciale impozabile, care este prevăzut de Arvonlisäverolaki, este contrar Celei de a șasea directive 77/388/CEE privind TVA-ul, potrivit căreia deducerea se poate aplica numai taxei privind valoarea adăugată.
Potrivit Autoverolaki, valoarea unui vehicul care a fost utilizat mai puțin de trei luni nu scade, însă asemenea vehicule sunt impozitate ca vehiculele noi. Valoarea unui vehicul începe să scadă din momentul cumpărării sau al începerii utilizării acestuia. Faptul că autovehiculele de ocazie cu o vechime de mai puțin de trei luni sunt impozitate la fel ca și vehiculele noi constituie o încălcare a articolului 90 CE. Constituie de asemenea o încălcare a articolului 90 CE dispoziția din Autoverolaki potrivit căreia autovehiculelor de ocazie cu o vechime între trei și șase luni li se aplică un barem în baza căreia valoarea autovehiculului scade cu 0,8 % pe lună în cazul în care s-a constatat că nu există vehicule similare pe piața finlandeză, în măsura în care acest barem linear de scădere a valorii cu 0,8 % pe lună nu poate să garanteze că valoarea taxei ce va fi percepută nu va depăși în nici un caz valoarea taxei reziduale care este inclusă în valoarea vehiculelor similare deja înmatriculate în Finlanda.
(1) A șasea directivă 77/388/CEE a Consiliului din 17 mai 1977 privind armonizarea legislațiilor statelor membre referitoare la impozitele pe cifra de afaceri — sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată: baza unitară de evaluare (JO L 145, p. 1).
(2) JO L 347, p. 1, Ediție specială, 09/vol. 3, p. 7.
Full & Egal Universal Law Academy