7.6.2008
RO
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene
C 142/10
Recurs introdus la 28 februarie 2008 de K & L Ruppert Stiftung & Co. Handels-KG împotriva hotărârii Tribunalului de Primă Instanță (Camera a doua) pronunțate la 12 decembrie 2007 în cauza T-86/05, K & L Ruppert Stiftung & Co. Handels-KG/Oficiul pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale)
(Cauza C-90/08 P)
(2008/C 142/16)
Limba de procedură: germana
Părțile
Recurentă: K & L Ruppert Stiftung & Co. Handels-KG (reprezentant: D. Spohn, Rechtsanwältin)
Celelalte părți în proces: 1. Oficiul pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale), 2. Natália Cristina Lopes de Almeida Cunha, 3. Cláudia Couto Simões, 4. Marly Lima Jatobá
Concluziile recurentei
—
Anularea hotărârii Tribunalului de Primă Instanță pronunțate la 12 decembrie 2007 în cauza T-86/05, în totalitate în ceea ce privește punctul 1 din dispozitiv, iar în ceea ce privește punctul 2 din dispozitiv, obligarea OAPI să suporte propriile cheltuieli de judecată și toate cheltuielile de judecată efectuate de recurentă;
—
obligarea OAPI și la plata cheltuielilor de judecată efectuate ulterior în cadrul procedurii.
Menținerea concluziilor prezentate în primă instanță:
—
Anularea în totalitate a deciziei Camerei întâi de recurs a OAPI din 7 decembrie 2004 (cauza R 328/2004-1);
—
obligarea OAPI la plata cheltuielilor de judecată.
Motivele și principalele argumente
Tribunalul de Primă Instanță a respins recursul formulat de recurentă împotriva deciziei Camerei întâi de recurs a OAPI, apreciind că divizia de opoziție a aplicat în mod corect Norma 71 alineatul (1) teza a doua din Regulamentul nr. 2868/95 atunci când a respins cererea de prorogare a termenului acordat pentru a dovedi, în cadrul procedurii de opoziție, utilizarea mărcilor anterioare și că, în speță, OAPI nu dispunea de nicio marjă de apreciere în ceea ce privește luarea în considerare a elementelor prezentate tardiv de recurentă.
Recursul se întemeiază pe următoarele încălcări ale dreptului comunitar:
1)
Tribunalul de Primă Instanță ar fi încălcat Norma 71 alineatul (1) teza a doua din Regulamentul nr. 2868/95, interpretând în mod greșit această dispoziție. În special, Tribunalul de Primă Instanță nu ar fi luat în considerare faptul că Regulamentul nr. 40/94 nu conține nicio normă referitoare la motivele posibile pentru o prorogare a termenului. De asemenea, acesta nu ar fi luat în considerare faptul că, la data respectivă, Norma 71 alineatul (1) din Regulamentul nr. 2868/95 nu era explicată de OAPI în cadrul orientărilor privind opoziția sau în alte dispoziții, astfel încât nu exista nicio posibilitate de interpretare privind motivele admisibile pentru prorogarea termenului. În consecință, Tribunalul de Primă Instanță nu ar fi ținut seama de întreaga situație de fapt din cauză sau nu ar fi interpretat în mod corect Norma 71 alineatul (1) teza a doua din Regulamentul nr. 2868/95.
2)
Tribunalul de Primă Instanță nu ar fi respectat obligația de motivare care îi revine, întrucât nu ar fi răspuns argumentului de fapt al recurentei, potrivit căruia la momentul solicitării prorogării termenului nu existau nicio dispoziție legală și nicio bază interpretativă pentru redactarea cererii de prorogare a termenului. Întrucât cererea de prorogare cuprindea o motivare, Tribunalul de Primă Instanță ar fi trebuit de asemenea să arate care este temeiul juridic pentru a considera că motivarea cererii de prorogare a termenului este insuficientă.
3)
Tribunalul de Primă Instanță ar fi încălcat articolul 74 alineatul (2) din Regulamentul nr. 40/94, interpretând în mod greșit această dispoziție în sensul că OAPI nu dispunea de nicio marjă de apreciere în ceea ce privește luarea în considerare, în cadrul procedurii de opoziție, a elementelor prezentate tardiv. Tribunalul nu ar fi ținut seama de faptul că, în privința camerei de recurs, este recunoscută existența unei puteri de apreciere, iar aceasta nu este limitată prin dispozițiile articolului 43 din Regulamentul nr. 40/94 și ale Normei 22 alineatul (2) din Regulamentul nr. 2868/95.
Full & Egal Universal Law Academy