2.8.2008
RO
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene
C 197/10
Acțiune introdusă la 14 mai 2008 — Comisia Comunităților Europene/Republica Austria
(Cauza C-198/08)
(2008/C 197/15)
Limba de procedură: germana
Părțile
Reclamantă: Comisia Comunităților Europene (reprezentant: W. Mölls)
Pârâtă: Republica Austria
Concluziile reclamantei
—
Republica Austria nu și-a îndeplinit obligațiile care îi revin în temeiul articolului 9 alineatul (1) din Directiva 95/59/CE a Consiliului din 27 noiembrie 1995 (1) prin adoptarea și menținerea unor prevederi în temeiul cărora prețurile minime de vânzare pentru țigări și pentru tutunul tăiat fin pentru rularea țigărilor sunt stabilite de către stat.
—
Obligarea Republicii Austria la plata cheltuielilor de judecată.
Motivele și principalele argumente
Tutunul prelucrat reprezintă unul dintre cele trei grupuri de produse care sunt supuse unei reglementări armonizate a accizelor la nivel comunitar. Directiva 95/59/CE conține câteva dispoziții generale aplicabile tuturor produselor de tutun prelucrat și reglementează, în plus, structura accizei aplicabile țigărilor. Articolul 9 alineatul (1) consacră principiul că atât producătorii, cât și importatorii au dreptul să stabilească liber prețurile maxime pentru tutunul prelucrat. Această dispoziție garantează nu numai că baza de impozitare este supusă acelorași principii în toate statele membre, ci și previne ca realizarea obiectivelor directivei să fie împiedicată prin reglementări naționale ale prețurilor, care aduc atingere concurenței și pieței interne.
Reglementarea introdusă în Austria în 2006, potrivit căreia pentru țigări și pentru tutunul tăiat fin pentru rularea țigărilor sunt prevăzute prețuri minime de către autoritățile statului, încalcă dispoziția menționată din Directiva 95/59/CE. Stabilirea de prețuri minime elimină diferențele de preț dintre diferite produse, care pot exista pe baza diverșilor factori ai formării prețului, prin faptul că ridică în mod direct la un nivel minim prețurile de vânzare cu amănuntul din gama inferioară de prețuri. Un astfel de mecanism conduce în mod inevitabil la denaturarea fluxurilor comericale dintre statele membre, chiar dacă prețul minim este dedus, ca în Austria, din prețurile medii ale pieței.
Printre interesele pe care statele membre le pot urmări prin intermediul politicii lor comerciale și fiscale, se află bineînțeles și interesul pentru protecția sănătății publice. Acesta include și obiectivul de a menține prețurile pentru produsele din tutun la un nivel ridicat. Având în vedere însă că statele membre ar putea să răspundă în totalitate acestui obiectiv prin mijloace fiscale, acestea nu ar putea să invoce asemenea interese pentru a deroga de la dispoziția în discuție din directivă, deoarece astfel ar aduce atingere funcționării pieței interne.
În opinia Comisiei, impozitarea este un mijloc eficace și suficient din punct de vedere al prețului. Exemple din alte state membre arată de asemenea că tutunul prelucrat ar putea fi scumpit numai prin presiune fiscală, întrucât nivelul impozitului poate fi majorat la discreție, pentru a ridica prețul final, indiferent ce marjă de profit au producătorii respectivi și/sau în ce măsură aceștia sunt gata să vândă fără profit sau chiar în pierdere. Această abordare, prin care impozitarea îndeplinește rolul de factor obiectiv de costuri, evită nu numai efectele negative ale prețurilor minime asupra concurenței și asupra pieței interne, ci și un alt dezavantaj legat de prețurile minime, și anume protecția marjelor producătorilor de produse din tutun. Acest efect nu contribuie absolut deloc la protecția sănătății ci este mai degrabă contraproductiv. Prin urmare, Comisia are convingerea că protecția dorită a sănătății publice poate fi garantată printr-o politică fiscală activă și eficace a statului, fără a fi necesară recurgerea la prețuri minime incompatibile cu articolul 9 din Directiva 95/59/CE.
(1) JO L 291, p. 40, Ediție specială, 09/vol. 2, p. 5.
Full & Egal Universal Law Academy