2.8.2008
RO
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene
C 197/15
Acțiune introdusă la 2 iunie 2008 — Comisia Comunităților Europene/Republica Franceză
(Cauza C-241/08)
(2008/C 197/25)
Limba de procedură: franceza
Părțile
Reclamantă: Comisia Comunităților Europene (reprezentanți: doamna D. Recchia și domnul J.-B. Laignelot, agenți)
Pârâtă: Republica Franceză
Concluziile reclamantei
—
constatarea că, prin neluarea tuturor măsurilor legislative și administrative necesare pentru transpunerea corectă a articolului 6 alineatele (2) și (3) din Directiva 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992 privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică (1), Republica Franceză nu și-a îndeplinit obligațiile care îi revin în temeiul acestei directive;
—
obligarea Republicii franceze la plata cheltuielilor de judecată.
Motivele și principalele argumente
Comisia formulează două motive în sprijinul acțiunii sale, întemeiate pe încălcarea articolului 6 alineatele (2) și, respectiv, (3) din Directiva 92/43/CEE (Directiva „habitate”).
Prin primul său motiv, reclamanta insistă asupra caracterului explicit al articolului 6 alineatul (2) din Directiva „habitate”, care interzice orice deteriorare a habitatelor protejate. Introducerea în legislația națională a noțiunii „afectare semnificativă” pentru limitarea aplicării dispoziției citate anterior la anumite activități umane nu ar fi deci justificată. De asemenea, legiuitorul național nu ar putea confirma în mod definitiv inexistența caracterului „perturbator” al anumitor activități, cum sunt vânătoarea sau pescuitul, în siturile „Natura 2000”, chiar dacă acestea sunt exercitate temporar sau în cadrul reglementării naționale în vigoare.
Prin cel de al doilea motiv, Comisia arată mai întâi că dispozițiile articolului 6 alineatul (3) din Directiva „habitate” prevăd că orice planuri sau proiecte care nu au o legătură directă cu gestionarea sitului sau care nu sunt necesare pentru aceasta trebuie supuse unei evaluări corespunzătoare, cu excepția cazurilor de strictă interpretare. Legislația pârâtei ar pune probleme din perspectiva dreptului comunitar în măsura în care aceasta ar scuti în mod sistematic de efectuarea procedurii de evaluare a incidențelor asupra mediului lucrările sau amenajările prevăzute în contractele „Natura 2000”.
Comisia arată în continuare că există, în dreptul francez, proiecte care nu necesită nici autorizare, nici aprobare administrativă și, prin urmare, care ies din sfera procedurii de evaluare. Or, unele dintre aceste proiecte ar avea efecte semnificative asupra siturilor „Natura 2000”, având în vedere obiectivele de conservare a speciilor.
Potrivit Comisiei, în cele din urmă, legislația națională ar fi trebuit să impună petiționarilor o obligație clară de a identifica soluții alternative în cazul evaluărilor negative ale incidenței unui proiect sau a unui plan de administrare a unui astfel de sit.
(1) JO L 206, p. 7, Ediție specială 15/vol. 2, p. 109.
Full & Egal Universal Law Academy