8.11.2008
RO
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene
C 285/23
Acțiune introdusă la 12 august 2008 — Comisia Comunităților Europene/Republica Federală Germania
(Cauza C-369/08)
(2008/C 285/37)
Limba de procedură: germana
Părțile
Reclamantă: Comisia Comunităților Europene (reprezentanți: E. Traversa și P. Dejmek, agenți)
Pârâtă: Republica Federală Germania
Concluziile reclamantei
—
Constatarea faptului că punctul 2.1 din anexa VIIIb la Regulamentul privind înmatricularea în vederea punerii în circulație (Strassenverkehrszulassungsordnung) încalcă articolul 43 CE coroborat cu articolul 48 CE;
—
obligarea Republicii Federale Germania la plata cheltuielilor de judecată.
Motivele și principalele argumente
În temeiul articolului 43 primul paragraf CE, sunt interzise restricțiile privind libertatea de stabilire a resortisanților unui stat membru pe teritoriul altui stat membru. Din articolul 48 CE rezultă că societățile constituite în conformitate cu legislația unui stat membru și având sediul social, administrația centrală sau locul principal de desfășurare a activității în cadrul Comunității trebuie asimilate persoanelor fizice resortisante ale celorlalte state membre, în aplicarea normelor tratatului referitoare la dreptul de stabilire. Dispozițiile privind egalitatea de tratament ar interzice nu numai discriminările evidente pe motiv de cetățenie sau, în cazul societăților, discriminările determinate de locul în care se află sediul social, ci și toate formele disimulate de discriminare care conduc la același rezultat prin aplicarea altor criterii distinctive.
Potrivit punctului 2.1 din anexa VIIIb la Regulamentul privind înmatricularea în vederea punerii în circulație (Strassenverkehrszulassungsordnung), un organism de control nu poate fi autorizat să efectueze controale tehnice sau controale de securitate și să primească autovehicule decât dacă este constituit din cel puțin 60 de experți în autovehicule independenți care exercită această activitate cu titlu principal, iar numărul inginerilor cu atribuții de control ai acestui organism care sunt rezidenți în zona de autorizare este cuprins între unu și 30 pentru 100 000 de autovehicule și remorci autorizate.
În opinia Comisiei, această condiție constituie o restrângere nelegală a libertății de stabilire, incompatibilă cu articolul 43 CE, coroborat eventual cu articolul 48 CE. Condiția ca organismul să fie constituit exclusiv dintr-un număr minim de experți independenți care își exercită activitatea cu titlu principal reprezintă o restricție calitativă întrucât întreprinderile care doresc să exercite activitatea în cauză sunt obligate să dispună de o structură specifică. Această condiție implică în special excluderea experților salariați care nu pot face parte dintr-un astfel de organism. În plus, dispoziția în litigiu constituie de asemenea o restricție cantitativă întrucât prescrie un număr minim de membri pentru acest organism de control. Această condiție de autorizare împiedică orice operator stabilit în mod legal într-un alt stat membru, care are o altă formă juridică sau o altă structură internă, să ofere servicii de control tehnic în Germania. În sfârșit, condiția ca un număr minim de ingineri cu atribuții de control — unul pentru 100 000 de autovehicule și remorci autorizate — să fie rezidenți în zona de autorizare constituie o restricție contrară articolului 43 CE (coroborat cu articolul 48 CE) în măsura în care acest criteriu dezavantajează în primul rând persoanele juridice care sunt deja stabilite într-un alt stat membru și ai căror ingineri cu atribuții de control nu sunt în mod necesar rezidenți în zona de autorizare.
În prezentul caz, nici articolul 45 CE, nici articolul 46 CE nu sunt pertinente.
În temeiul articolului 45 CE, sunt exceptate de la aplicarea dispozițiilor tratatului privind libertatea de stabilire, în ceea ce privește statul membru interesat, activitățile care sunt asociate în acest stat, chiar și cu titlu ocazional, exercitării autorității publice. Cu toate acestea, criteriile care rezultă din jurisprudența constantă privind exercitarea directă și specifică a autorității publice nu sunt îndeplinite în ceea ce privește activitatea organismelor de control, în special în ceea ce privește efectuarea de controale tehnice. Nici faptul că organismele de control ar trebui să decidă cu privire la atribuirea sau la retragerea ecusonului de control tehnic, nici supravegherea acestor organisme de către stat nu demonstrează că îndeplinesc misiuni de autoritate publică. În primul rând, decizia finală de a refuza atribuirea ecusonului de control tehnic nu poate fi luată decât de autoritatea competentă (și anume autoritățile responsabile cu înmatricularea) a fiecărui land, iar nu de către organismele de control. Acestea din urmă au mai degrabă un rol auxiliar și pregătitor în raport cu autoritățile responsabile cu înmatricularea. În al doilea rând, din faptul că statul exercită o supraveghere a anumitor organisme nu se poate deduce că toate activitățile exercitate de acestea din urmă sunt asociate exercitării autorității publice. Chiar în cazul în care ar trebui să se considere că anumite activități ale organismului de control constituie o exercitare a autorității publice, excluderea controalelor tehnice ale vehiculelor din domeniul de aplicare al libertății de stabilire ar depăși cu mult obiectivul excepției prevăzute la articolul 45 CE. Controlul vehiculelor ar constitui o activitate cu caracter pur tehnic care, este adevărat, produce efecte de drept public, dar care nu poate fi considerată drept exercitare directă a autorității publice.
În ceea ce privește articolul 46 CE care prevede o inegalitate de tratament justificată prin motive de ordine publică, de siguranță publică și de sănătate publică, potrivit jurisprudenței Curții, acest motiv justificativ nu poate fi invocat decât dacă există o amenințare reală și suficient de serioasă pentru unul dintre interesele citate anterior. Întrucât autoritățile germane nu au făcut dovada existenței unei astfel de amenințări, condițiile de invocare a regimului derogatoriu prevăzut la articolul 46 CE nu sunt îndeplinite. Comisia este convinsă că obiectivul urmărit de măsurile contestate, și anume menținerea securității rutiere, ar putea de asemenea fi atins prin măsuri mai puțin constrângătoare, precum un sistem de control adecvat pentru toți inginerii cu atribuții de control și pentru toate organismele de control din Germania.
Full & Egal Universal Law Academy