7.3.2009
RO
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene
C 55/15
Recurs introdus la 23 decembrie 2008 de People's Mojahedin Organization of Iran împotriva Hotărârii Tribunalului de Primă Instanță (Camera a șaptea) pronunțate la 23 octombrie 2008 în cauza T-256/07, People's Mojahedin Organization of Iran/Consiliul Uniunii Europene
(Cauza C-576/08 P)
(2009/C 55/24)
Limba de procedură: engleza
Părțile
Recurentă: People's Mojahedin Organization of Iran (reprezentanți: J.-P. Spitzer, avocat, D. Vaughan QC, M.-E. Demetriou, Barrister)
Celelalte părți în proces: Consiliul Uniunii Europene, Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, Comisia Comunităților Europene, Regatul Țărilor de Jos
Concluziile recurentei
—
Anularea Hotărârii Tribunalului de Primă Instanță în măsura în care Tribunalul a respins acțiunea în anulare formulată de PMOI împotriva Deciziei 2007/445/CE a Consiliului (1) ca nefondată;
—
anularea Deciziei 2007/445/CE în măsura în care privește PMOI;
—
obligarea Consiliului la plata cheltuielilor de judecată ale recurentei la Curte și, în ceea ce privește Decizia 2007/445/CE, la Tribunalul de Primă Instanță.
Motivele și principalele argumente
Recurenta susține că, într-o cauză care privea drepturile fundamentale și aplicarea articolului 1 alineatele (4) și (6) din Poziția comună 2001/931 și a articolului 2 alineatul (3) din Regulamentul nr. 2580/2001 în raport cu o măsură comunitară care a menținut People's Mojahedin of Iran pe lista organizațiilor interzise:
(1)
Tribunalul de Primă Instanță nu a efectuat un control integral al legalității Deciziei 2006/445/CE astfel cum prevede Tratatul CE pentru a stabili dacă a săvârșit Consiliul o eroare manifestă de apreciere;
(2)
prin neefectuarea unui control integral al legalității, Tribunalul de Primă Instanță nu a respectat principiul unei protecții jurisdicționale efective;
(3)
Tribunalul de Primă Instanță a săvârșit o eroare de drept atunci când a concluzionat că nu a săvârșit Consiliul o eroare manifestă de apreciere în adoptarea deciziei. Consiliul și TPI au avut la dispoziție toate faptele și argumentele pe care le-a avut la dispoziție și instanța națională și ar fi trebui să ia în considerare elementele dezincriminatoare în detaliu;
(4)
Tribunalul de Primă Instanță a săvârșit o eroare de drept în raport cu articolul 1 alineatele (4) și (6) din poziția comună menționată anterior și cu articolul 2 alineatul (3) din regulamentul menționat anterior respingând susținerea recurentei potrivit căreia numai activitățile teroriste sau amenințările contemporane pot să justifice includerea în continuare a unei persoane pe listă;
(5)
TPI a concluzionat în mod eronat că în mod corect Consiliul ar putea exclude elementele dezincriminatoare prezentate de recurentă în temeiul concluziilor sale cu privire la aspectele abordate de motivele anterioare de recurs;
(6)
Tribunalul de Primă Instanță a respins în mod eronat argumentul recurentei privind lipsa unei motivări corespunzătoare din partea Consiliului în ceea ce privește elementele dezincriminatoare referitoare la evenimente ulterioare anului 2001 prezentate de recurentă și în ceea ce privește justificarea menținerii recurentei pe lista organizațiilor interzise.
(1) Decizia 2007/445/CE a Consiliului din 28 iunie 2007 de punere în aplicare a articolului 2 alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 2580/2001 privind măsuri restrictive specifice îndreptate împotriva anumitor persoane și entități în vederea combaterii terorismului și de abrogare a Deciziilor 2006/379/CE și 2006/1008/CE (JO L 169, p. 58).
Full & Egal Universal Law Academy