7.2.2009
RO
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene
C 32/39
Recurs introdus la 17 noiembrie 2008 de Philippe Bui Van împotriva Hotărârii pronunțate la 11 septembrie 2008 de Tribunalul Funcției Publice în cauza F-51/07, Bui Van/Comisia
(Cauza T-491/08 P)
(2009/C 32/76)
Limba de procedură: franceza
Părțile
Recurent: Philippe Bui Van (Hettange-Grande, Franța) (reprezentant: P. Nelissen Grade, avocat)
Cealaltă parte în proces: Comisia Comunităților Europene
Concluziile recurentului
—
Declararea cererii ca admisibilă și întemeiată;
—
anularea Hotărârii Tribunalului Funcției Publice a Uniunii Europene din 11 septembrie 2008 (Camera a doua) pronunțate în cauza F-51/07;
—
anularea Deciziei autorității împuternicite să facă numiri (AIPN) din 5 martie 2007 de respingere a reclamației recurentului;
—
anularea Deciziei directorului general al CCR din 4 octombrie 2006 în măsura în care recurentul este reîncadrat în gradul AST 3 treapta a 2-a, după ce inițial fusese încadrat în gradul AST 4 treapta a 2-a;
—
confirmarea Deciziei din 28 iunie 2006 de numire a recurentului în gradul AST 4 treapta a 2-a;
—
comunicarea către AIPN a efectelor determinate de anularea deciziilor atacate și în special a încadrării în gradul AST 4 treapta a 2-a, precum și de retroactivitatea numirii în gradul AST 4 treapta a 2-a de la data preluării atribuțiilor;
—
obligarea Comisiei Comunităților Europene la plata cheltuielilor de judecată.
Motivele și principalele argumente
Prin prezentul recurs, recurentul solicită anularea Hotărârii Tribunalului Funcției Publice (TFP) din 11 septembrie 2008 pronunțate în cauza Bui Van/Comisia, F-51/07, prin care TFP a obligat Comisia la plata către recurent a sumei de 1 500 EUR cu titlu de daune-interese și a respins celelalte capete de cerere ale acțiunii având ca obiect anularea deciziei prin care recurentul a fost reîncadrat în gradul AST 3 după ce inițial fusese încadrat în gradul AST 4.
În susținerea recursului formulat, recurentul invocă trei motive.
În primul rând, hotărârea atacată ar trebui anulată în măsura în care se consideră, recunoscând totodată încălcarea de către Comisie a dreptului la apărare al recurentului, că faptul că recurentul nu a fost ascultat nu are consecințe asupra legalității deciziei atacate a Comisiei.
În al doilea rând, în ceea ce privește motivul invocat de recurent în primă instanță, întemeiat pe o eroare de apreciere și pe încălcarea principiilor securității juridice și protecției încrederii legitime, TFP ar fi confirmat în mod eronat Decizia administrativă din 4 octombrie 2006 de retrogradare a recurentului din gradul AST 4 în gradul AST 3 considerând greșit că nu se justifică încrederea legitimă — invocată de recurent — în actul de numire în gradul AST 4, pentru motivul că recurentul ar fi trebuit să știe, prin intermediul unei note de subsol care figura în anunțul de concurs, că numirea sa în gradul AST 4 este nelegală și că i s-ar putea opune noul Statut al funcționarilor Comunităților Europene, aplicabil după publicarea anunțului de concurs. Recurentul arată că respectiva notă de subsol nu ar putea modifica dispozițiile statutului în vigoare la momentul anunțului de concurs.
În al treilea rând, TFP ar fi înlăturat în mod eronat încălcarea principiului egalității de tratament în timp ce AIPN — retrogradând totodată recurentul la gradul AST 3 — ar fi admis reclamațiile formulate de alți trei funcționari care în esență se aflau în aceeași situație.
Full & Egal Universal Law Academy