7.3.2009
RO
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene
C 55/31
Acțiune introdusă la 15 decembrie 2008 — Hansen & Rosenthal și H & R Wax Company Vertrieb/Comisia
(Cauza T-544/08)
(2009/C 55/57)
Limba de procedură: germana
Părțile
Reclamante: Hansen & Rosenthal KG (Hamburg, Germania), H & R Wax Company Vertrieb GmbH (Hamburg, Germania) (reprezentanți: J. Schulte și A. Lober, avocați)
Pârâtă: Comisia Comunităților Europene
Concluziile reclamantelor
—
Anularea Deciziei atacate C (2008) 5476 final a Comisiei Comunităților Europene din 1 octombrie 2008 în Cazul COMP/39.181 — Ceară de lumânări, în măsura în care le privește pe reclamante;
—
în subsidiar, anularea sau reducerea amenzii aplicate reclamantelor;
—
obligarea Comisiei Comunităților Europene la plata cheltuielilor de judecată.
Motivele și principalele argumente
Reclamantele contestă Decizia C (2008) 5476 final a Comisiei din 1 octombrie 2008 în Cazul COMP/39.181 — Ceară de lumânări, prin care pârâta a stabilit că anumite întreprinderi, printre care și reclamantele, au încălcat articolul 81 alineatul (1) CE și articolul 53 din Acordul privind Spațiul Economic European prin participarea la o înțelegere continuă și/sau la o practică concertată continuă în sectorul cerii de parafină.
În susținerea acțiunii, reclamantele invocă șase motive.
Prin intermediul primului motiv, reclamantele susțin că decizia este afectată de o lipsă gravă de motivare. Prin urmare, aceasta trebuie anulată pentru motivul încălcării articolului 81 CE și a încălcării dreptului la apărare al reclamantelor.
Prin intermediul celui de al doilea motiv, reclamantele susțin că nu sunt îndeplinite condițiile pentru încălcarea articolului 81 CE. Nu există deja un obiectiv comun urmărit de reclamante și de ceilalți producători de parafină. Reclamantele nu au participat la înțelegeri sau la practici concertate anticoncurențiale. Astfel, trimiterea scrisorilor privind creșterea prețurilor nu urmărește punerea în aplicare a înțelegerilor sau a practicilor concertate anticoncurențiale, ci, dimpotrivă, a intervenit în cadrul relațiilor cu clienții. De asemenea, schimbul de informații nu a determinat restrângerea concurenței.
În subsidiar, prin intermediul ultimelor patru motive, reclamantele critică stabilirea cuantumului amenzii:
—
Comisia a aplicat în mod greșit Orientările privind calcularea amenzilor, adoptate în 2006, deși pretinsa încălcare a încetat în primăvara anului 2005. Astfel, Comisia a încălcat principiile autolimitării, neretroactivității și legalității;
—
prin intermediul celui de al patrulea motiv, reclamantele critică calcularea incorectă, de către Comisie, a cifrei de afaceri relevante pentru stabilirea amenzii. În perioada relevantă 2002-2004, reclamantele au obținut din produsele de parafină o cifră de afaceri de numai 18,97 milioane de euro. Cu toate acestea, Comisia și-a întemeiat calcularea amenzii pe o cifră de afaceri de 26 de milioane de euro;
—
prin intermediul celui de al cincilea motiv, reclamantele critică în plus Comisia de a fi apreciat în mod greșit gravitatea încălcării. Stabilirea la 17 % a cotei din cifra de afaceri aferentă încălcării în funcție de gravitatea încălcării, precum și a taxei de intrare încalcă principiul proporționalității. În plus, nu au fost avute în vedere în mod suficient dimensiunile și importanța întreprinderilor;
—
prin intermediul celui de al șaselea motiv, reclamantele susțin că durata încălcării imputate acestora a fost stabilită în mod greșit de Comisie. Aceasta nu a dovedit participarea reclamantelor la pretinsele restrângeri de concurență pe întreaga perioadă care le este imputată.
Full & Egal Universal Law Academy