19.6.2010
RO
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene
C 161/11
Hotărârea Curții (Camera a patra) din 22 aprilie 2010 [cerere de pronunțare a unei hotărâri preliminare formulată de High Court of Justice (England & Wales), Queen's Bench Division (Administrative Court) — Regatul Unit] — The Queen, la cererea Association of the British Pharmaceutical Industry/Medicines and Healthcare Products Regulatory Agency
(Cauza C-62/09) (1)
(Directiva 2001/83/CE - Articolul 94 - Stimulente financiare oferite cabinetelor medicale care prescriu anumite medicamente pacienților lor - Autorități publice responsabile în domeniul sănătății - Medici - Libertatea de a prescrie)
2010/C 161/14
Limba de procedură: engleza
Instanța de trimitere
High Court of Justice (England & Wales), Queen's Bench Division (Administrative Court)
Părțile din acțiunea principală
Reclamante: The Queen, la cererea Association of the British Pharmaceutical Industry
Pârâtă: Medicines and Healthcare Products Regulatory Agency
Cu participarea: NHS Confederation (Employers) Company Ltd
Obiectul
Cerere de pronunțare a unei hotărâri preliminare — High Court of Justice (England & Wales), Queen's Bench Division (Administrative Court) — Interpretarea articolului 94 alineatul (1) din Directiva 2001/83/CE a parlamentului european și a Consiliului din 6 noiembrie 2001 de instituire a unui cod comunitar cu privire la medicamentele de uz uman (JO L 311, p. 67, Ediție specială, 13/vol. 3, p. 3) — Punere în aplicare de către o entitate publică integrată într-un serviciu național, a unui program de stimulare financiară în favoarea cabinetelor medicale care prescriu un anumit medicament pacienților
Dispozitivul
Articolul 94 alineatul (1) din Directiva 2001/83/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 6 noiembrie 2001 de instituire a unui cod comunitar cu privire la medicamentele de uz uman, astfel cum a fost modificată prin Directiva 2004/27/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 31 martie 2004, trebuie să fie interpretat în sensul că nu se opune unor programe de stimulente financiare, precum cel în discuție în acțiunea principală, puse în aplicare de autoritățile naționale responsabile în domeniul sănătății publice în vederea reducerii cheltuielilor lor totale în materie și care urmăresc să favorizeze, pentru tratamentul anumitor afecțiuni, prescrierea de către medici a unor medicamente anume desemnate și care conțin o substanță activă diferită de cea a medicamentului care era prescris anterior sau care ar fi putut fi prescris dacă nu exista un astfel de program de stimulare.
(1) JO C 90, 18.4.2009.
Full & Egal Universal Law Academy