30.4.2011
RO
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene
C 130/5
Hotărârea Curții (Camera întâi) din 3 martie 2011 (cerere de pronunțare a unei hotărâri preliminare formulată de Tribunal de grande instance de Périgueux — Franța — AG2R Prévoyance/Beaudout Père et Fils SARL
(Cauza C-437/09) (1)
(Concurență - Articolele 101 TFUE, 102 TFUE și 106 TFUE - Sistem de rambursare complementară a cheltuielilor cu asistența medicală - Convenție colectivă - Afiliere obligatorie la un organism asigurător determinat - Excluderea explicită a oricărei posibilități de scutire de afiliere - Noțiunea de întreprindere)
2011/C 130/08
Limba de procedură: franceza
Instanța de trimitere
Tribunal de grande instance de Périgueux
Părțile din acțiunea principală
Reclamantă: AG2R Prévoyance
Pârâtă: Beaudout Père et Fils SARL
Obiectul
Cerere de pronunțare a unei hotărâri preliminare — Tribunal de grande instance de Périgueux — Concurență — Reglementare națională care prevede obligativitatea afilierii tuturor întreprinderilor dintr-un anumit sector profesional la un singur organism de asigurare desemnat — Noțiunea de întreprindere în sensul articolului 81 CE — Organism care solicită plata cotizațiilor unei întreprinderi care a încheiat deja un contract de asigurare prin care sunt propuse garanții superioare — Excludere explicită a oricărei posibilități de acordare a unei dispense de afiliere — Compatibilitatea unui astfel de sistem de afiliere cu articolele 81 CE și 82 CE — Risc eventual de abuz de poziție dominantă
Dispozitivul
1.
Articolul 101 TFUE coroborat cu articolul 4 alineatul (3) TUE trebuie interpretat în sensul că nu se opune deciziei autorităților publice de a conferi caracter obligatoriu, la cererea organizațiilor reprezentative ale angajatorilor și ale salariaților dintr-un anumit sector de activitate, unui acord rezultat în urma unor negocieri colective și care prevede afilierea obligatorie la un sistem de rambursare complementară a cheltuielilor cu asistența medicală pentru toate întreprinderile din sectorul respectiv, fără posibilitatea de scutire.
2.
În măsura în care activitatea care constă în gestionarea unui sistem de rambursare complementară a cheltuielilor cu asistența medicală precum cel din acțiunea principală trebuie să fie calificată drept economică, ceea ce este de competența instanței de trimitere să verifice, articolele 102 TFUE și 106 TFUE trebuie interpretate în sensul că nu se opun, în împrejurări precum cele din acțiunea principală, ca autoritățile publice să acorde unui organism de asigurări complementare dreptul exclusiv de a gestiona acest sistem, fără nicio posibilitate pentru întreprinderile din sectorul de activitate în cauză de a fi scutite de afilierea la acest sistem.
(1) JO C 24, 30.1.2010.
Full & Egal Universal Law Academy