16.1.2010
RO
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene
C 11/15
Acțiune introdusă la 20 octombrie 2009 — Comisia Comunităților Europene/Regatul Spaniei
(Cauza C-404/09)
2010/C 11/26
Limba de procedură: spaniola
Părțile
Reclamantă: Comisia Comunităților Europene (reprezentanți: F. Castillo de la Torre, D. Recchia și J.-B. Laignelot, agenți)
Pârât: Regatul Spaniei
Concluziile reclamantei
—
Constatarea faptului că:
(a)
prin autorizarea exploatărilor miniere de suprafață „Fonfría”, „Nueva Julia” și „Los Ladrones” fără a condiționa această autorizație de o evaluare care să permită identificarea, descrierea și evaluarea în mod adecvat a efectelor directe, indirecte și cumulative ale proiectelor de exploatare minieră de suprafață existente, Regatul Spaniei nu și-a îndeplinit obligațiile care îi revin în temeiul articolelor 2, 3 și 5 alineatele (1) și (3) din Directiva 85/337/CEE a Consiliului din 27 iunie 1985 privind evaluarea efectelor anumitor proiecte publice și private asupra mediului, modificată prin Directiva 97/11/CEE;
(b)
începând din anul 2000, data clasificării sitului „Alto Sil” ca arie de protecție specială (denumită în continuare APS):
—
prin autorizarea exploatărilor miniere de suprafață „Nueva Julia” și „Los Ladrones” fără a le condiționa de realizarea unei evaluări adecvate a efectelor potențiale ale proiectelor menționate și, în orice caz, fără a îndeplini condițiile care permit realizarea unui proiect în pofida riscului pe care proiectele citate anterior le prezintă pentru specia cocoșul de munte care constituie una dintre valorile care au motivat clasarea „Alto Sil” drept APS și, în lipsa altor soluții, pentru motive imperative de interes public major și numai după ce a comunicat Comisiei măsurile compensatorii necesare pentru a garanta coerența rețelei Natura 2000 și,
—
prin neadoptarea, începând de la aceeași dată, a măsurilor necesare pentru a evita deteriorarea habitatelor speciei cocoșul de munte, precum și perturbările importante cauzate de exploatările miniere „Feixolín”, „Salguero-Prégame-Valdesegadas”, „Fonfría”, „Ampliación de Feixolín” și „Nueva Julia” acestei specii pe care clasarea ca APS urmărește să o protejeze,
Regatul Spaniei nu și-a îndeplinit, în ceea ce privește APS, obligațiile care îi revin în temeiul articolului 6 alineatele (2), (3) și (4) coroborate cu articolul 7 din Directiva 92/43/CEE (1);
(c)
prin neadoptarea, începând cu luna ianuarie 1998, în privința activității miniere a exploatărilor „Feixolín”, „Salguero-Prégame-Valdesegadas”, „Fonfría” și „Nueva Julia”, a măsurilor necesare pentru protejarea interesului ecologic al sitului propus „Alto Sil” la nivel național,
Regatul Spaniei nu și-a îndeplinit, în privința sitului propus „Alto Sil”, obligațiile care îi revin în temeiul interpretării Curții din Hotărârea din 13 ianuarie 2005, Società Italiana Dragaggi SpA și alții/Ministero delle Infrastrutture e dei Trasporti et Regione Autonoma Friuli Venezia Giulia (C-117/03), Rec., p. I-00167, și din Hotărârea din 14 septembrie 2006, Bund Naturschutz in Bayern eV și alții/Freistaat Bayern (C-244/05), Rec., p. I-08445;
(d)
prin autorizarea, începând cu luna decembrie 2004, a activităților miniere de suprafață (în cazul exploatărilor „Feixolín”, „Salguero-Prégame-Valdesegadas”, „Fonfría” și „Nueva Julia”) susceptibile să influențeze valorile care au determinat desemnarea sitului de importanță comunitară (denumit în continuare „SIC”) „Alto Sil” fără a evalua în mod adecvat efectele potențiale ale acestor activități și, în orice caz, fără a îndeplini condițiile care permit realizarea unui proiect, în pofida riscului pe care acestea le prezentau pentru valorile care au motivat desemnarea sitului „Alto Sil” și, în lipsa altor soluții, numai din motive imperative de interes public major, prin faptul că s-a limitat să comunice Comisiei măsurile compensatorii necesare pentru a garanta coerența rețelei Natura 2000 și
prin neadoptarea pentru aceste proiecte a măsurilor necesare pentru a evita deteriorarea habitatelor speciilor amenințate, precum și perturbările cauzate speciilor de exploatările „Feixolín”, „Salguero-Prégame-Valdesegadas”, „Fonfría”, „Nueva Julia” și „Ampliación de Feixolín”,
Regatul Spaniei nu și-a îndeplinit, în ceea ce privește SIC „Alto Sil”, obligațiile care îi revin în temeiul articolului 6 alineatele (2), (3) și (4) din Directiva 92/43/CEE;
—
obligarea Regatului Spaniei la plata cheltuielilor de judecată.
Motivele și principalele argumente
Comisia a aflat că întreprinderea Minero Siderúrgica de Ponferrada (MSP) exploatează mai multe mine de cărbune de suprafață susceptibile să influențeze valorile naturale ale sitului propus ca SIC „Alto Sil” (ES0000210) situat în provincia León din nord-estul Comunității autonome Castilla y León. Informațiile au confirmat nu numai faptul că existau deja mai multe exploatări de cărbune de suprafață, ci și faptul că activitatea minieră de suprafață urma să continue prin intermediul noilor exploatări autorizate sau în curs de autorizare.
În ceea ce privește Directiva 85/337/CEE, Comisia consideră că nu s-a ținut cont de efectele potențiale indirecte, cumulative sau sinergice, pe care cele trei exploatări contestate sunt susceptibile să le aibă asupra speciilor celor mai vulnerabile.
Comisia consideră că, având în vedere natura proiectelor în cauză, proximitatea lor și efectele acestora în timp, descrierea impactelor importante pe care le pot avea asupra mediului trebuia în mod obligatoriu să cuprindă „efectele directe, indirecte și cumulative, pe termen scurt, mediu și lung […] permanente și temporare”, astfel cum prevede anexa IV la Directiva 85/337/CEE.
În ceea ce privește Directiva 92/43 privind habitatele, cererea se referă în principal la speciile cocoșul de munte și ursul brun. Comisia consideră că impactele exploatărilor asupra acestor specii nu pot fi evaluate numai în ceea ce privește distrugerea directă a ariilor de siguranță ale acestor specii, ci este necesar să se țină cont de mai marea fragmentare, de deteriorarea și de distrugerea habitatelor potențial apte pentru recuperarea acestor specii, ca și de creșterea perturbărilor cauzate speciilor, aspecte care nu au fost luate în considerare. La aceasta se adaugă riscul unui efect de barieră din cauza mișcărilor și a fragmentării populațiilor.
Pe scurt, Comisia consideră că exploatările miniere în cauză agravează ceea ce este considerat drept un factor de declin al acestor specii și că acest lucru nu permite autorităților să concluzioneze în sensul inexistenței unor efecte semnificative ale activităților vizate asupra acestor specii.
Prin urmare, Comisia consideră că autoritățile spaniole competente nu au efectuat o evaluare a efectelor potențiale asupra speciilor cocoșul de munte și ursul brun care să poată fi considerată corespunzătoare în sensul articolului 6 alineatul (3) și că, în cazul în care o asemenea evaluare ar fi avut loc, ar fi trebuit să se concluzioneze, cel puțin, că nu există certitudinea impusă de jurisprudență în ceea ce privește lipsa efectelor semnificative ale proiectelor autorizate asupra speciilor amenințate. Acest lucru presupune că autoritățile ar fi putut autoriza proiectele de exploatare minieră de suprafață citate anterior numai după verificarea îndeplinirii condițiilor prevăzute la articolul 6 alineatul (4), și anume că, în lipsa unei soluții alternative, inclusiv a „alternativei zero”, trebuie în prealabil să fie identificată existența motivelor cruciale de interes public major care justifică aplicarea regimului derogatoriu instituit prin acest articol și să fie adoptate, dacă este cazul, măsurile compensatorii adecvate.
(1) Directiva 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992 privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică, JO L 206, p. 7, Ediție specială, 15/vol. 2, p. 109.
Full & Egal Universal Law Academy