30.1.2010
RO
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene
C 24/34
Recurs introdus la 20 noiembrie 2009 de Republica Italiană împotriva Hotărârii Tribunalului de Primă Instanță (Camera a treia) pronunțate la 4 septembrie 2009 în cauza T-211/05, Republica Italiană/Comisia Comunităților Europene
(Cauza C-458/09 P)
2010/C 24/63
Limba de procedură: italiana
Părțile
Recurentă: Republica Italiană (reprezentant: G. Palmieri, agent)
Cealaltă parte în proces: Comisia Comunităților Europene
Concluziile recurentei
—
Admiterea prezentului recurs;
—
anularea Hotărârii din 4 septembrie pronunțată de Tribunal în cauza T-211/05 (Republica Italiană/Comisia Comunităților Europene), comunicată prin scrisoarea recomandată nr. 405966 din 4.9.2009, primită la 8.9.2009 și, prin urmare, a Deciziei C(2005) 591 final din 16 martie 2005 privind schema de ajutoare C8/2004 (ex NN164/2003) pusă în aplicare de Italia în favoarea societăților cotate recent la bursă.
Motivele și principalele argumente
. Încălcarea articolelor 10 și 13 din Regulamentul 659/1999 (1) („procedura ajutoarelor de stat”), a articolului 88 alineatul (2) CE și a principiului contradictorialității. Eroare vădită de apreciere a documentelor.
Tribunalul a reținut că scrisorile din octombrie și din decembrie 2003 trimise de Comisie Italiei constituie o discuție preliminară efectivă cu privire la măsurile instaurate prin Decretul-lege 326/2003. Tribunalul nu a considerat că aceste scrisori constau numai în cereri generale și în observația negativă potrivit căreia „nu este exclus” ca măsurile să conțină ajutoare de stat incompatibile cu piața comună.
. Încălcarea principiului contradictorialității.
În decizia de deschidere a procedurii oficiale de investigare, Comisia a recunoscut selectivitatea măsurilor, întrucât societățile care nu sunt stabilite în Italia sunt excluse de la avantajele fiscale prevăzute. În schimb, în decizia finală, Comisia a reținut că măsurile sunt selective întrucât facilitățile fiscale beneficiază în mai mare măsură societăților stabilite în Italia, impozitate în baza profitului realizat la nivel mondial, decât societăților comunitare, impozitate în Italia numai în baza profitului impozabil realizat în acest stat membru. Comisia nu a anunțat niciodată guvernul italian cu privire la această schimbare de abordare și nu i-a dat posibilitatea să prezinte observații în această privință. Tribunalul a considerat în mod greșit că acest comportament al Comisiei este legal.
. Încălcarea articolului 87 alineatul (1) CE
Indiferent de situație, o facilitate precum cea în discuție, acordată tuturor societăților, atât italiene, cât și comunitare, care îndeplinesc condițiile pentru a fi cotate pe o piață reglementată din Uniunea Europeană, nu poate fi considerată selectivă. Avantajele sporite în beneficiul societăților italiene depind de sistemul fiscal, care prevede impozitarea pe baza criteriului reședinței; o simplă diferență privind importanța beneficiului existentă între subiecte incluse în mod nediferențiat în cadrul măsurii fiscale în cauză, nu poate determina însă caracterul selectiv al acesteia. Tribunalul a considerat în mod greșit că selectivitatea poate consta și într-o astfel de diferență.
. Încălcarea articolului 87 alineatul (1) CE. Nemotivare
În mod greșit, Tribunalul a considerat măsura ca fiind selectivă, întrucât nu sunt vizate toate societățile. Astfel, sunt vizate toate societățile care îndeplinesc condițiile pentru a fi cotate pe o piață reglementată. În plus, decizia de cotare la bursă implică importante sarcini structurale, nesuportate de societățile care nu sunt cotate la bursă. Selectarea societăților cotate la bursă este realizată pe aceste baze obiective, iar facilitatea fiscală este conformă și legată de situația diferențiată a costurilor la nivel structural pentru cele două categorii de societăți. Prin urmare, măsura este de aplicare generală, iar nu selectivă. În orice caz, având în vedere probele prezentate de Italia în această privință, Tribunalul nu a formulat o motivare corespunzătoare.
. Încălcarea articolului 87 alineatul (1) CE
Tribunalul a reținut în mod greșit că, în orice caz, măsurile sunt selective, având în vedere durata scurtă de aplicare, ceea ce exclude societățile care decid să fie cotate la bursă ulterior. Caracterul temporar al facilității se explică astfel prin echilibrul bugetar și prin caracterul experimental al măsurilor, însă nu afectează structura acestora, care este singurul criteriu pentru determinarea caracterului lor selectiv.
. Încălcarea articolului 87 alineatul (3) litera (c) CE. Nemotivare
Deși considerate ajutoare de stat, măsurile sunt compatibile cu piața comună în sensul articolului 87 alineatul (3) litera (c) CE, fiind ajutoare pentru investiții pentru dezvoltarea unei activități determinate. Tribunalul le-a considerat în mod greșit ajutoare pentru funcționare, neținând seama de caracterul permanent al efectelor produse prin cotarea la bursă asupra structurii și operativității societății, și în mod greșit nu a considerat că sporirea cotărilor pe piețele reglementate constituie o activitate care trebuie consolidată, inclusiv la nivel comunitar. Prin urmare, Tribunalul ar fi trebuit să critice Comisia pentru faptul de a-și fi exercitat puterea de apreciere în materie fără a se întemeia pe o constatare corectă a situației de fapt.
(1) JO L 83, p. 1, Ediție specială 08/vol. 1, p. 41.
Full & Egal Universal Law Academy