30.1.2010
RO
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene
C 24/36
Recurs introdus la 20 noiembrie 2009 de Inalca SpA — Industria Alimentari Carni și Cremonini SpA împotriva Ordonanței Tribunalului de Primă Instanță (Camera a șasea) pronunțate la 4 septembrie 2009 în cauza T-174/06, Inalca SpA/Comisia Comunităților Europene
(Cauza C-460/09 P)
2010/C 24/65
Limba de procedură: italiana
Părțile
Recurente: Inalca SpA — Industria Alimentari Carni și Cremonini SpA (reprezentanți: F. Sciandone și C. D'Andria, avocați)
Cealaltă parte în proces: Comisia Comunităților Europene
Concluziile recurentei
—
Anularea ordonanței atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare Tribunalului de Primă Instanță în vederea soluționării cauzei pe fond în lumina indicațiilor date de Curte;
—
obligarea Comisiei la plata cheltuielilor de judecată efectuate în prezenta cauză și în cauza T-174/06.
Motivele și principalele argumente
A.
Cu privire la diferența dintre criteriul procesual referitor la data la care începe să curgă termenul de prescripție și verificarea îndeplinirii condițiilor de atragere a răspunderii: (i) motivare contradictorie și (ii) încălcare a jurisprudenței comunitare
Motivarea ordonanței atacate este vădit contradictorie în măsura în care, pe de o parte, în aceasta se amintește jurisprudența comunitară constantă potrivit căreia termenul de prescripție a acțiunii în răspundere extra-contractuală a Comunității începe să curgă numai atunci când sunt îndeplinite toate condițiile care dau naștere obligației de despăgubire, în special atunci când prejudiciul pentru care se solicită compensarea a devenit cert, și, pe de altă parte, prin aceasta se respinge argumentul recurentelor potrivit căruia efectele prejudiciabile ale scrisorii în cauză au devenit certe numai după adoptarea Deciziei Comisiei din 3 octombrie 2006 (1).
În plus, Tribunalul a încălcat jurisprudența comunitară atunci când a stabilit data la care începe să curgă termenul de prescripție pentru introducerea unei acțiuni referitoare la prejudiciile materiale suferite de recurente.
B.
Cu privire la prescripția acțiunii în privința cheltuielilor de asistență și consultanță juridică și a cheltuielilor de personal: (i) motivare contradictorie și vădit lipsită de logică și (ii) încălcare a jurisprudenței comunitare
Motivarea ordonanței atacate este total contradictorie în măsura în care Tribunalul enunță, mai întâi, un principiu general în materia prejudiciului continuu, pentru ca apoi să nu aplice un asemenea principiu general în domeniul determinării caracterului (continuu sau nu) al cheltuielilor de asistență sau consultanță juridică și al cheltuielilor de personal. Motivarea este de asemenea viciată de o lipsă vădită de coeziune logică în măsura în care, pe de o parte, Tribunalul a recunoscut caracterul continuu al cheltuielilor aferente constituirii poliței de asigurare, iar pe de altă parte a respins caracterul continuu al cheltuielilor de asistență juridică, deși acestea s-au efectuat în mod continuu de-a lungul anilor, pe măsura soluționării diferitelor proceduri inițiate în cadrul investigației UCLAF.
De asemenea, abordarea Tribunalului contravine propriei jurisprudențe, care a recunoscut de-a lungul anilor că asistența juridică are un caracter continuu.
C.
Cu privire la inadmisibilitatea cererii de despăgubire pentru profitul nerealizat: denaturarea argumentelor și încălcarea articolului 44 alineatul (1) litera (c) din Regulamentul de procedură al Tribunalului
Tribunalul a încălcat articolul 44 alineatul (1) litera (c) din Regulamentul de procedură și a denaturat argumentele recurentelor prin faptul că nu a luat în considerare numeroasele elemente de probă furnizate în cursul procedurii și prin faptul că a reținut că cererea de despăgubire pentru prejudiciul suferit de recurente sub forma profitului nerealizat este lipsită de precizia necesară.
D.
Cu privire la prejudiciul moral: încălcare a jurisprudenței și motivare vădit ilogică
Prin faptul că a caracterizat prejudiciul moral ca neavând un caracter continuu fără a ține seama de împrejurările speciale ale prejudiciului moral, Tribunalul a adoptat o abordare care este vădit în contradicție cu jurisprudența comunitară. De asemenea, ordonanța atacată este viciată de o lipsă vădită de coeziune logică în măsura în care Tribunalul se întemeiază pe o jurisprudență referitoare exclusiv la prejudiciul material pentru a susține că prejudiciul moral nu are un caracter continuu.
E.
Cu privire la prejudiciul moral: încălcare a articolului 44 alineatul (1) litera (c) din Regulamentul de procedură al Tribunalului, încălcare a jurisprudenței din materia prejudiciului moral și motivare vădit lipsită de logică
Tribunalul a încălcat articolul 44 alineatul (1) litera (c) din Regulamentul de procedură prin faptul că a reținut că cererea de despăgubire pentru prejudiciul moral suferit este inadmisibilă din cauza lipsei preciziei necesare în măsura în care recurentele nu s-au limitat la a invoca un prejudiciu moral imprecis, ci a furnizat instanței numeroase elemente de probă care, cu toate acestea, nu au fost deloc luate în considerare.
În plus, Tribunalul a încălcat jurisprudența relevantă privind dreptul la despăgubire pentru suportarea unui prejudiciu moral prin faptul că a încercat determinarea întinderii prejudiciului prin referire la parametri care sunt, prin natura lor, dificil de „cuantificat” sau de dovedit în mod convingător.
În continuare, Tribunalul a comis o eroare de drept printr-o motivare vădit lipsită de logică în măsura în care, în vederea justificării lipsei de precizie a cererii referitoare la prejudiciul moral, s-a întemeiat pe o jurisprudență care se referă în exclusivitate la prejudiciul material.
F.
Eroare de drept referitoare la condiția privind legătura de cauzalitate
Tribunalul a comis o eroare de drept atunci când a concluzionat că nu există o legătură de cauzalitate directă între, pe de o parte, transmiterea scrisorii din 6 iulie 1998 către autoritățile italiene care se află la originea scrisorii de rambursare adresate de autoritățile italiene recurentelor, și, pe de altă parte, prejudiciul suferit de recurente, respectiv plata poliței de asigurare constituite în scopul suspendării imediate a rambursării sumelor contestate.
G.
Încălcarea principiului privind durata rezonabilă a procedurilor: (i) anularea ordonanței atacate și (ii) invocarea subsecventă a unor erori în susținerea acțiunii în despăgubire
Tribunalul a încălcat principiul general de drept comunitar privind durata rezonabilă a procedurilor, recunoscut și la articolul 6 primul paragraf din Convenția Europeana privind drepturile omului și libertățile fundamentale și la articolul 47 din Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene.
(1) Decizia 2006/678/CE a Comisiei din 3 octombrie 2006 privind tratamentul financiar aplicabil în cadrul lichidării cheltuielilor finanțate de Fondul European de Orientare și Garantare Agricolă, Secțiunea Garantare, în anumite cazuri de nereguli comise de operatori, JO L 278, p. 24.
Full & Egal Universal Law Academy