Ordonanța Curții (Camera a patra) din 17 noiembrie 2011 –Le Poumon vert de la Hulpe și alții/Région wallonne
(Cauzele conexate C‑177/09-C‑179/09)
„Evaluarea efectelor unor proiecte asupra mediului – Directiva 85/337/CEE – Domeniu de aplicare – Noțiunea «act legislativ special de drept intern» – Convenția de la Aarhus – Accesul la justiție în probleme de mediu – Domeniul de aplicare al dreptului la o cale de atac împotriva unui act legislativ”
1. Mediu – Evaluarea efectelor anumitor proiecte asupra mediului – Directiva 85/337 – Domeniu de aplicare – Proiect adoptat printr‑un act legislativ național – Excludere – Condiții – Apreciere de către instanța națională [Directiva 85/337 a Consiliului, astfel cum a fost modificată prin Directiva 2003/35, art. 1 alin. (5)] (a se vedea punctul 37 și dispozitiv 1)
2. Mediu – Evaluarea efectelor anumitor proiecte asupra mediului – Directiva 85/337 – Proiect adoptat printr‑un act legislativ național care intră în domeniul de aplicare al directivei – Dreptul la o cale de atac împotriva acestui act – Conținut (Directiva 85/337 a Consiliului, astfel cum a fost modificată prin Directiva 2003/35, art. 10a; Decizia 2005/370 a Consiliului) (a se vedea punctul 46 și dispozitiv 2)
Obiectul
Cerere de pronunțare a unei hotărâri preliminare – Conseil d’État – Interpretarea articolelor 1, 5, 6, 7, 8 și 10a din Directiva 85/337/CEE a Consiliului din 27 iunie 1985 privind evaluarea efectelor anumitor proiecte publice și private asupra mediului (JO L 175, p. 40, Ediție specială, 15/vol. 1, p. 174), astfel cum a fost modificată prin Directiva 97/11/CE a Consiliului din 3 martie 1997 (JO L 73, p. 5, Ediție specială, 15/vol. 3, p. 254) și prin Directiva 2003/35/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 mai 2003 de instituire a participării publicului la elaborarea anumitor planuri și programe privind mediul și de modificare a directivelor 85/337/CEE și 96/61/CE (JO L 156, p. 17, Ediție specială, 15/vol. 10, p. 8) – Interpretarea articolelor 6 și 9 din Convenția Aarhus privind accesul la informație, participarea publicului la luarea deciziei și accesul la justiție în probleme de mediu, încheiată la 25 iunie 1998 și aprobată în numele Comunității Europene prin Decizia 2005/370/CE a Consiliului din 17 februarie 2005 (JO L 124, p. 1, Ediție specială 15/vol. 14, p. 201) – Recunoașterea, în calitate de acte legislative speciale de drept intern, a anumitor permise „ratificate” prin decret pentru care există motive imperative de interes general – Lipsa unui drept la o cale de atac completă împotriva unei decizii de autorizare a unor proiecte care ar putea avea efecte importante asupra mediului – Caracterul facultativ sau obligatoriu al existenței unui astfel de drept – Autorizații de construcții și permise de exploatare
Dispozitivul
1)
Articolul 1 alineatul (5) din Directiva 85/337/CEE a Consiliului din 27 iunie 1985 privind evaluarea efectelor anumitor proiecte publice și private asupra mediului, astfel cum a fost modificată prin Directiva 2003/35/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 mai 2003, trebuie interpretat în sensul că din domeniul de aplicare al directivei menționate sunt excluse numai proiectele adoptate în detaliu printr‑un act legislativ special, astfel încât obiectivele aceleiași directive să fie realizate prin procedura legislativă. Revine instanței naționale sarcina să verifice îndeplinirea acestor două condiții, ținând seama atât de conținutul actului legislativ, cât și de ansamblul procedurii legislative care a condus la adoptarea sa și în special de actele pregătitoare și de dezbaterile parlamentare. În această privință, un act legislativ care numai ar „ratifica” pur și simplu un act administrativ preexistent, limitându‑se să constate existența unor motive imperative de interes general, fără inițierea prealabilă a unei proceduri legislative pe fond care să permită îndeplinirea condițiilor menționate nu poate fi considerat un act legislativ special în sensul acestei dispoziții și nu este, așadar, suficient pentru a exclude un proiect din domeniul de aplicare al Directivei 85/337, astfel cum a fost modificată prin Directiva 2003/35.
2)
Articolul 9 alineatul (2) din Convenția privind accesul la informații, participarea publicului la luarea deciziilor și accesul la justiție în probleme de mediu, încheiată la 25 iunie 1998 și aprobată în numele Comunității Europene prin Decizia 2005/370/CE a Consiliului din 17 februarie 2005, și articolul 10a din Directiva 85/337, astfel cum a fost modificată prin Directiva 2003/35, trebuie interpretate în sensul că:
– atunci când un proiect care intră în domeniul de aplicare al acestor dispoziții este adoptat printr‑un act legislativ, problema dacă acest act legislativ îndeplinește condițiile prevăzute la articolul 1 alineatul (5) din directiva menționată trebuie să poată fi supusă, potrivit normelor naționale de procedură, unei instanțe sau unui organism independent și imparțial stabilit prin lege;
– în ipoteza în care nicio cale de atac cu o natură și cu un domeniu de aplicare care au fost amintite mai sus nu ar fi posibilă împotriva unui asemenea act, revine oricărei instanțe naționale sesizate în cadrul competenței sale sarcina de a exercita controlul descris la liniuța precedentă și să deducă eventual consecințele acestuia, lăsând fără aplicare acest act legislativ.
Full & Egal Universal Law Academy