19.12.2009
RO
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene
C 312/32
Acțiune introdusă la 9 octombrie 2009 — Neubrandenburger Wohnungsgesellschaft/Comisia
(Cauza T-407/09)
2009/C 312/54
Limba de procedură: germana
Părțile
Reclamantă: Neubrandenburger Wohnungsgesellschaft mbH (Neubrandenburg, Germania) (reprezentanți: M. Núñez Müller și J. Dammann, avocați)
Pârâtă: Comisia Comunităților Europene
Concluziile reclamantei
—
Anularea Deciziei D/53320 a Comisiei din 29 iulie 2009;
—
în subsidiar, constatarea faptului că, încălcând obligațiile care îi revin în temeiul articolului 88 CE și al Regulamentului (CE) nr. 659/1999, Comisia a omis să deschidă procedura oficială de investigare potrivit articolului 88 alineatul (2) CE;
—
obligarea Comisiei la plata cheltuielilor de judecată.
Motivele și principalele argumente
Reclamanta contestă Decizia D/53320 a Comisiei din 29 iulie 2009 privind procedura CP 141/2004 — Germania, potențiale ajutoare în legătură cu privatizarea de locuințe în Neubrandenburg. Prin această decizie, în opinia preliminară exprimată de Comisie, contractele încheiate de reclamantă în cadrul privatizării de locuințe publice în Neubrandenburg care fac obiectul unei acțiuni formulate de reclamantă nu cuprind ajutoare de stat în sensul articolului 87 alineatul (1) CE.
În subsidiar, reclamanta solicită să se constate faptul că, încălcând obligațiile care îi revin, Comisia a omis să deschidă procedura oficială de investigare potrivit articolului 88 alineatul (2) CE.
În susținerea acțiunii în anulare, reclamanta invocă patru motive.
În primul rând, reclamanta susține că decizia atacată trebuie anulată întrucât Comisia a omis să deschidă procedura oficială de investigare potrivit articolului 88 alineatul (2) CE, deși în cursul fazei preliminare de examinare, deschise ca urmare a acțiunii reclamantei, a fost confruntată cu serioase dificultăți la aprecierea compatibilității măsurilor în litigiu cu piața comună. În al doilea rând, constatând că respectivele contracte în litigiu nu cuprindeau ajutoare de stat, Comisia ar fi încălcat articolul 87 alineatul (1) CE, Comisia ar fi abuzat de puterea sa discreționară. În sfârșit, se invocă faptul că decizia atacată a fost motivată insuficient, încălcându-se articolul 253 CE.
În susținerea acțiunii în constatarea abținerii de a acționa, formulată în subsidiar, reclamanta invocă trei motive.
În primul rând, reclamanta susține în această privință că, în pofida invitației formale adresate de aceasta potrivit articolului 232 alineatul (2) CE, Comisia nu a acționat, deși era obligată să deschidă procedura oficială de investigare, ca urmare a dificultăților întâmpinate la aprecierea contractelor în litigiu în cadrul procedurii preliminare de examinare. În al doilea rând, reclamanta susține că, nedeschizând procedura, Comisia a încălcat de asemenea articolul 4 alineatul (4) din Regulamentul (CE) nr. 659/1999 (1), întrucât în cadrul procedurii preliminare de examinare ar fi existat motive de îndoială cu privire la compatibilitatea contractelor în litigiu cu piața comună. În al treilea rând, reclamanta susține că, inițiind procedura de investigare numai în scopuri dilatorii până la încheierea procedurii paralele dintre reclamantă și beneficiarii ajutorului, pendinte în fața instanțelor naționale, Comisia a încălcat repartizarea competențelor în materie de control al ajutoarelor de stat între Comisie și instanțele naționale, prevăzută la articolele 87 și 88 CE.
(1) Regulamentul (CE) nr. 659/1999 al Consiliului din 22 martie 1999 de stabilire a normelor de aplicare a articolului [88CE] (JO L 83, p. 1, Ediție specială, 08/vol. 1, p. 41).
Full & Egal Universal Law Academy