29.10.2011
RO
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene
C 319/9
Hotărârea Curții (Camera a patra) din 15 septembrie 2011 (cerere de pronunțare a unei hotărâri preliminare formulată de Finanzgericht Baden-Württemberg — Germania) — Cathy Schulz-Delzers, Pascal Schulz/Finanzamt Stuttgart III
(Cauza C-240/10) (1)
(Libera circulație a persoanelor - Nediscriminare și cetățenia Uniunii - Impozit pe venit - Luarea în considerare a indemnizațiilor de reședință în afara țării de origine la calculul cotei de impozitare aplicabile altor venituri potrivit unui barem progresiv - Luarea în considerare a indemnizațiilor acordate funcționarilor unui alt stat membru care își desfășoară activitatea pe teritoriul național - Neluarea în considerare a indemnizațiilor acordate funcționarilor naționali care își desfășoară activitatea în afara teritoriului național - Comparabilitate)
2011/C 319/14
Limba de procedură: germana
Instanța de trimitere
Finanzgericht Baden-Württemberg
Părțile din acțiunea principală
Reclamanți: Cathy Schulz-Delzers, Pascal Schulz
Pârât: Finanzamt Stuttgart III
Obiectul
Cerere de pronunțare a unei hotărâri preliminare — Finanzgericht Baden-Württemberg — Interpretarea articolelor 18, 21 și 45 TFUE — Reglementare națională privind impozitul pe venit care scutește indemnizațiile de expatriere acordate contribuabililor angajați de o persoană juridică de drept public națională și care primesc salariu din partea unei case de asigurări publice naționale — Lipsă a unei astfel de scutiri în ceea ce privește indemnizațiile acordate contribuabililor angajați pe teritoriul național de către o persoană juridică de drept public dintr-un alt stat membru și care primește un salariu din partea unei case de asigurări publice din acest alt stat
Dispozitivul
Articolul 39 CE trebuie interpretat în sensul că nu se opune unei dispoziții precum articolul 3 punctul 64 din Legea privind impozitul pe venit (Einkommensteuergesetz), potrivit căreia indemnizații precum cele în discuție în acțiunea principală, acordate unui funcționar al unui stat membru care își desfășoară activitatea într-un alt stat membru, pentru a compensa pierderea puterii de cumpărare la locul de repartizare, nu sunt luate în considerare pentru stabilirea cotei de impozitare aplicabile în primul stat membru celorlalte venituri ale contribuabilului sau ale soțului său, în condițiile în care indemnizațiile echivalente acordate unui funcționar al acestui stat membru care își desfășoară activitatea pe teritoriul primului stat membru sunt luate în considerare pentru stabilirea acestei cote de impozitare.
(1) JO C 221, 14.8.2010.
Full & Egal Universal Law Academy