18.2.2012
RO
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene
C 49/5
Hotărârea Curții (Camera a doua) din 21 decembrie 2011 (cerere de pronunțare a unei hotărâri preliminare formulată de Tribunale Amministrativo Regionale per la Lombardia — Italia) — ENEL Produzione SpA/Autorità per l'energia elettrica e il gas
(Cauza C-242/10) (1)
(Directiva 2003/54/CE - Piața internă de energie electrică - Instalații de producere a energiei electrice esențiale pentru funcționarea rețelei electrice - Obligație de a prezenta oferte pe piața bursieră națională de energie electrică în conformitate cu limitele și cu criteriile stabilite de operatorul de rețea de transport și de distribuție a energiei electrice - Serviciu de dispecerizare și de ajustare - Obligații de serviciu public)
2012/C 49/09
Limba de procedură: italiana
Instanța de trimitere
Tribunale Amministrativo Regionale per la Lombardia
Părțile din acțiunea principală
Reclamantă: ENEL Produzione SpA
Pârâtă: Autorità per l'energia elettrica e il gas
Cu participarea: Terna rete elettrica nazionale SpA
Obiectul
Cerere de pronunțare a unei hotărâri preliminare — Tribunale Amministrativo Regionale per la Lombardia — Interpretarea articolelor 23 CE, 43 CE, 49 CE și 56 CE și a articolului 11 alineatele (2) și (6) și a articolului 24 din Directiva 2003/54/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 iunie 2003 privind normele comune pentru piața internă de energie electrică și de abrogare a Directivei 96/92/CE (JO L 176, p. 37, Ediție specială, 12/vol. 2, p. 61) — Legislație națională care obligă producătorii de energie electrică să respecte, în formularea ofertelor de furnizare a energiei electrice, normele stabilite de societatea care gestionează rețeaua de transport și de distribuție a energiei electrice
Dispozitivul
Directiva 2003/54/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 iunie 2003 privind normele comune pentru piața internă de energie electrică și de abrogare a Directivei 96/92/CE și în special articolul 3 alineatul (2) și articolul 11 alineatele (2) și (6) din aceasta trebuie interpretate în sensul că nu se opun unei reglementări naționale precum cea în discuție în acțiunea principală, care, în vederea reducerii prețului energiei electrice în interesul consumatorului final și al securității rețelei electrice, impune operatorilor care dețin instalații sau grupuri de instalații care, potrivit criteriilor stabilite de autoritatea națională de reglementare, sunt considerate esențiale pentru satisfacerea necesarului de energie electrică în raport cu serviciile de dispecerizare, obligația de a prezenta oferte pe piețele naționale de energie electrică în condițiile stabilite în prealabil de această autoritate, în măsura în care această reglementare nu depășește ceea ce este necesar pentru îndeplinirea obiectivului pe care îl urmărește. Revine instanței de trimitere competența de a verifica dacă, în cauza principală, această condiție este îndeplinită.
(1) JO C 209, 31.7.2010.
Full & Egal Universal Law Academy