29.9.2012
RO
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene
C 295/3
Hotărârea Curții (Camera Întâi) din 19 iulie 2012 (cerere de pronunțare a unei hotărâri preliminare formulată de Hoge Raad der Nederlanden — Țările de Jos) — X/Staatssecretaris van Financiën
(Cauza C-334/10) (1)
(A șasea directivă TVA - Articolul 6 alineatul (2) primul paragraf literele (a) și (b), articolul 11 secțiunea A alineatul (1) litera (c) și articolul 17 alineatul (2) - Parte a unui bun de capital afectat unei întreprinderi - Utilizare temporară în scopuri private - Transformări permanente aduse bunului respectiv - Plata TVA ului pentru transformările permanente - Drept de deducere)
2012/C 295/04
Limba de procedură: olandeza
Instanța de trimitere
Hoge Raad der Nederlanden
Părțile din acțiunea principală
Reclamant: X
Pârât: Staatssecretaris van Financiën
Obiectul
Cerere de pronunțare a unei hotărâri preliminare — Hoge Raad der Nederlanden — Interpretarea articolului 6 alineatul (2) primul paragraf literele (a) și (b), a articolului 11 A alineatul (1) litera (c) și a articolului 17 alineatul (2) din A șasea directivă 77/388/CEE a Consiliului din 17 mai 1977 privind armonizarea legislațiilor statelor membre referitoare la impozitele pe cifra de afaceri — sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată: baza unitară de evaluare (JO L 145, p. 1) — Deducerea taxei plătite anterior — Persoană impozabilă care a utilizat în mod temporar și în scopuri private o parte a unui bun de capital afectat întreprinderii sale și care a realizat în acest scop transformări permanente ale acestei părți a bunului — Dreptul la deducerea TVA-ului plătit pentru transformările permanente
Dispozitivul
Articolul 6 alineatul (2) primul paragraf literele (a) și (b), articolul 11 secțiunea A alineatul (1) litera (c) și articolul 17 alineatul (2) din A șasea directivă 77/388/CEE a Consiliului din 17 mai 1977 privind armonizarea legislațiilor statelor membre referitoare la impozitele pe cifra de afaceri — sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată: baza unitară de evaluare, astfel cum a fost modificată prin Directiva 95/7/CE a Consiliului din 10 aprilie 1995, trebuie interpretate în sensul că, pe de o parte, o persoană impozabilă care utilizează în mod temporar în folos propriu o parte a unui bun de capital afectat întreprinderii sale dispune, în temeiul acestor dispoziții, de un drept de deducere a taxei pe valoarea adăugată aferente intrărilor privind cheltuielile efectuate pentru a aduce transformări permanente acestui bun, chiar dacă transformările respective au fost realizate în vederea utilizării temporare în scopuri private, și că, pe de altă parte, acest drept de deducere există indiferent dacă, la achiziționarea bunului de capital căruia i-au fost aduse transformările respective, persoanei impozabile i s-a facturat taxa pe valoarea adăugată, iar aceasta a fost dedusă de persoana impozabilă.
(1) JO C 246, 11.9.2010.
Full & Egal Universal Law Academy