10.3.2012
RO
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene
C 73/4
Hotărârea Curții (Camera a doua) din 26 ianuarie 2012 (cerere de pronunțare a unei hotărâri preliminare formulată de Bundesarbeitsgericht — Germania) — Bianca Kücük/Land Nordrhein-Westfalen
(Cauza C-586/10) (1)
(Politică socială - Directiva 1999/70/CE - Clauza 5 punctul (1) litera (a) din Acordul-cadru privind munca pe durată determinată - Contracte de muncă pe durată determinată succesive - Motive obiective care pot justifica reînnoirea acestor contracte - Reglementare națională care justifică folosirea unor contracte pe durată determinată în caz de înlocuire temporară - Nevoie permanentă sau frecventă de personal de înlocuire - Luare în considerare a tuturor împrejurărilor în care se realizează reînnoirea contractelor pe durată determinată succesive)
2012/C 73/06
Limba de procedură: germana
Instanța de trimitere
Bundesarbeitsgericht
Părțile din acțiunea principală
Reclamantă: Bianca Kücük
Pârât: Land Nordrhein-Westfalen
Obiectul
Cerere de pronunțare a unei hotărâri preliminare — Bundesarbeitsgericht — Interpretarea clauzei 5 punctul (1) din Acordul-cadru privind munca pe durată determinată încheiat la 18 martie 1999 care figurează în anexa la Directiva 1999/70/CE a Consiliului din 28 iunie 1999 privind acordul-cadru cu privire la munca pe durată determinată, încheiat între CES, UNICE și CEEP (JO L 175, p. 43, Ediție specială, 05/vol. 5, p. 129) — Reglementare națională potrivit căreia înlocuirea temporară a unui angajat poate fi un motiv obiectiv pentru limitarea în timp a contractelor de muncă — Noțiunea de motive obiective care ar putea justifica prelungirea unor contracte pe durată determinată
Dispozitivul
Clauza 5 punctul (1) litera (a) din Acordul-cadru privind munca pe durată determinată, încheiat la 18 martie 1999, prevăzut în anexa la Directiva 1999/70/CE a Consiliului din 28 iunie 1999 privind Acordul-cadru cu privire la munca pe durată determinată, încheiat între CES, UNICE și CEEP, trebuie interpretată în sensul că nevoia temporară de personal de înlocuire, prevăzută de o reglementare națională precum cea din acțiunea principală, poate, în principiu, să constituie un motiv obiectiv în sensul clauzei menționate. Simplul fapt că un angajator este obligat să folosească frecvent, și chiar permanent, înlocuiri temporare, iar aceste înlocuiri pot fi acoperite și prin angajarea salariaților în temeiul unor contracte de muncă pe durată nedeterminată nu implică lipsa unui motiv obiectiv în sensul clauzei 5 punctul (1) litera (a) din acordul-cadru menționat și nici existența unui abuz în sensul acestei clauze. Cu toate acestea, cu ocazia aprecierii aspectului dacă reînnoirea contractelor sau a raporturilor de muncă pe durată determinată este justificată printr-un astfel de motiv obiectiv, autoritățile statelor membre, în temeiul competențelor lor respective, trebuie să ia în considerare toate împrejurările cauzei, inclusiv numărul și durata cumulată a contractelor sau a raporturilor de muncă pe durată determinată încheiate în trecut cu același angajator.
(1) JO C 89, 19.3.2011.
Full & Egal Universal Law Academy