8.12.2012
RO
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene
C 379/5
Hotărârea Curții (Camera a cincea) din 18 octombrie 2012 (cerere de decizie preliminară formulată de Upravno sodišče Republike Slovenije — Slovenia) — Pelati d.o.o./Republika Slovenija
(Cauza C-603/10) (1)
(Apropierea legislațiilor - Directiva 90/434/CEE - Regimul fiscal comun care se aplică fuziunilor, scindărilor, cesionării de active și schimburilor de acțiuni între societățile din diferite state membre - Articolul 11 alineatul (1) litera (a) - Legislație națională care condiționează acordarea unor avantaje fiscale de obținerea unei autorizații - Cerere de autorizare care trebuie introdusă cu cel puțin 30 de zile înainte de realizarea operațiunii avute în vedere)
2012/C 379/08
Limba de procedură: slovena
Instanța de trimitere
Upravno sodišče Republike Slovenije
Părțile din procedura principală
Reclamantă: Pelati d.o.o.
Pârâtă: Republika Slovenija
Obiectul
Cerere de decizie preliminară — Upravno sodišče Republike Slovenije — Interpretarea Directivei 90/434/CEE a Consiliului din 23 iulie 1990 privind regimul fiscal comun care se aplică fuziunilor, scindărilor, cesionării de active și schimburilor de acțiuni între societățile din diferite state membre (JO L 225, p. 1, Ediție specială, 09/vol. 1, p. 92) — Articolul 11 alineatul (1) litera (a) — Avantaje fiscale referitoare la scindare — Legislație națională care stabilește un termen pentru introducerea cererilor de a beneficia de avantajele menționate — Refuzul acordării avantajelor fiscale din cauza depășirii termenului — Compatibilitate a refuzului cu directiva în cauză
Dispozitivul
Articolul 11 alineatul (1) litera (a) din Directiva 90/434/CEE a Consiliului din 23 iulie 1990 privind regimul fiscal comun care se aplică fuziunilor, scindărilor, cesionării de active și schimburilor de acțiuni între societățile din diferite state membre trebuie interpretat în sensul că nu se opune unei reglementări naționale precum cea în cauză în acțiunea principală, care subordonează acordarea avantajelor fiscale aplicabile unei operațiuni de divizare în conformitate cu dispozițiile acestei directive condiției ca cererea aferentă acestei operațiuni să fie introdusă într un termen determinat. Cu toate acestea, revine instanței de trimitere sarcina de a verifica dacă modalitățile de punere în aplicare a termenului menționat și, mai precis, stabilirea punctului de plecare al acestuia sunt suficient de exacte, clare și previzibile, astfel încât persoanele impozabile să își poată cunoaște drepturile și să se asigure că acestea din urmă sunt în măsură să beneficieze de avantajele fiscale prevăzute de dispozițiile acestei directive.
(1) JO C 80, 12.3.2011.
Full & Egal Universal Law Academy