27.8.2011
RO
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene
C 252/11
Ordonanța Curții din 24 iunie 2011 (cerere de pronunțare a unei hotărâri preliminare formulată de Unabhängiger Verwaltungssenat des Landes Vorarlberg — Austria) — procedură inițiată de projektart Errichtungsgesellschaft mbH, Eva Maria Pepic, Herbert Hilbe
(Cauza C-476/10) (1)
(Articolul 104 alineatul (3) primul paragraf din Regulamentul de procedură - Libera circulație a capitalurilor - Articolul 40 și anexa XII la Acordul privind SEE - Dobândirea, de către resortisanți ai Principatului Liechtenstein, a unei reședințe secundare situate în landul Vorarlberg (Austria) - Procedură de autorizare prealabilă - Admisibilitate)
2011/C 252/22
Limba de procedură: germana
Instanța de trimitere
Unabhängiger Verwaltungssenat des Landes Vorarlberg
Părțile din acțiunea principală
projektart Errichtungsgesellschaft mbH, Eva Maria Pepic, Herbert Hilbe
Obiectul
Cerere de pronunțare a unei hotărâri preliminare — Unabhängiger Verwaltungssenat des Landes Vorarlberg — Interpretarea articolului 6 alineatul (4) din Directiva 88/361/CEE a Consiliului din 24 iunie 1988 pentru punerea în aplicare a articolului 67 din tratat (JO L 178, p. 5, Ediție specială, 10/vol. 1, p. 10) — Cumpărarea unei reședințe secundare, situată într-un stat membru al Uniunii, de către resortisanți ai unui stat terț, parte la Acordul privind Spațiul Economic European (Liechtenstein) — Reglementare națională a statului membru menționat care condiționează o astfel de cumpărare de o procedură de autorizare
Dispozitivul
Articolul 40 din Acordul privind Spațiul Economic European din 2 mai 1992 trebuie să fie interpretat în sensul că se opune unei legislații naționale precum cea în discuție în acțiunea principală, care, întemeindu-se pe articolul 6 alineatul (4) din Directiva 88/361/CEE a Consiliului din 24 iunie 1988 pentru punerea în aplicare a articolului 67 din tratat [articol abrogat de Tratatul de la Amsterdam], interzice unui resortisant al Principatului Liechtenstein dobândirea unei reședințe secundare situate într-un stat membru al Uniunii, astfel încât o autoritate națională este obligată să lase neaplicată această legislație națională.
(1) JO C 328, 4.12.2010.
Full & Egal Universal Law Academy