11.9.2010
RO
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene
C 246/20
Recurs introdus la 10 iunie 2010 de European Dynamics SA împotriva Hotărârii Tribunalului (Camera a treia) pronunțate la 19 martie 2010 în cauza T-50/05, Evropaïki Dynamiki — Proigmena Systimata Tilepikoinonion Pliroforikis kai Tilematikis AE/Comisia Europeană
(Cauza C-289/10 P)
2010/C 246/35
Limba de procedură: engleza
Părțile
Recurentă: European Dynamics SA (reprezentant: N. Korogiannakis, Attorney at Law)
Cealaltă parte în proces: Comisia Europeană
Concluziile recurentei
—
Anularea hotărârii Tribunalului;
—
anularea Deciziei Comisiei (Direcția Generală Impozitare și Uniune Vamală) de respingere a ofertei reclamantei, depusă în cadrul cererii de ofertă TAXUD/2004/AO-004 pentru „Specificarea, dezvoltarea, întreținerea și asistența unor sisteme telematice de control al circulației produselor supuse accizelor în cadrul Comunității Europene conform regimului de suspendare a accizelor (EMCS-DEV)” (JO 2004/S 139-118603) și de atribuire a contractului unui alt ofertant;
—
obligarea Comisiei la plata cheltuielilor de judecată și de altă natură efectuate de recurentă, inclusiv a celor efectuate în legătură cu procedura inițială, chiar dacă prezentul recurs va fi respins, precum și a celor aferente prezentului recurs, în cazul în care acesta este admis.
Motivele și principalele argumente
Recurenta susține că hotărârea atacată trebuie anulată pentru următoarele motive:
În primul rând, întrucât Tribunalul a comis o eroare de drept prin adoptarea unei interpretări eronate a articolului 89 alineatul (1) din Regulamentul financiar și a principiilor egalității de tratament, nediscriminării, transparenței și liberei concurențe, atunci când a respins motivul recurentei referitor la faptul că acesteia nu i-au fost puse la dispoziție două tipuri de informații tehnice care erau necesare pentru formularea ofertelor pentru contractul în cauză, și anume specificațiile exacte ale EMCS și codul sursă, arhitectura și documentația tehnică pentru NSIT.
În al doilea rând, recurenta susține că Tribunalul a comis o eroare de drept atunci când a concluzionat că motivarea furnizată de Comisie permitea recurentei să își valorifice drepturile. Mai exact, Tribunalul a greșit atunci când a considerat că DG TAXUD a comunicat recurentei suficiente informații care „îi permiteau acesteia să își valorifice drepturile, iar Tribunalului să exercite controlul său”.
În al treilea rând, Tribunalul a greșit, la punctele 102-116 din hotărâre, atunci când a considerat că recurenta nu a specificat afirmația sa potrivit căreia criteriile de atribuire erau „vagi și subiective”. Recurenta consideră, îndeosebi în lumina incertitudinii totale cu privire la amploarea activității și la numărul de reutilizări potențiale ale NSIT solicitate de autoritatea contractantă, că articolul 97 alineatul (1) din Regulamentul financiar și articolul 17 alineatul (1) din Directiva 92/50 (1) au fost încălcate.
În sfârșit, recurenta consideră că Tribunalul pare să comită o eroare de drept atunci când statuează, referitor la motivul întemeiat pe o eroare vădit de apreciere, că recurenta și-a limitat argumentația la afirmații generale și, prin urmare, nu a arătat dacă și în ce fel erorile pretinse au afectat rezultatul evaluării ofertei.
(1) Directiva 92/50/CEE a Consiliului din 18 iunie 1992 privind coordonarea procedurilor de atribuire a contractelor de achiziții publice de servicii (JO L 209, p. 1, Ediție specială, 06/vol. 2, p. 50).
Full & Egal Universal Law Academy