6.11.2010
RO
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene
C 301/8
Acțiune introdusă la 4 august 2010 — Comisia Europeană/Regatul Belgiei
(Cauza C-397/10)
2010/C 301/10
Limba de procedură: franceza
Părțile
Reclamantă: Comisia Europeană (reprezentanți: J.-P. Keppenne și I. V. Rogalski, agenți)
Pârât: Regatul Belgiei
Concluziile reclamantei
—
Constatarea faptului că, prin impunerea obligațiilor următoare privind activitățile agențiilor de muncă temporară — activitatea de furnizare de forță de muncă trebuie să fie unicul obiect social al întreprinderii (pe teritoriul Regiunii Bruxelles-Capitale), trebuie să aibă o formă juridică particulară (pe teritoriul Regiunii Bruxelles-Capitale) și trebuie să dețină un capital social de minimum 30 987 (în Regiunea flamandă) — Regatul Belgiei nu și-a îndeplinit obligațiile care îi revin în temeiul articolului 56 TFUE;
—
obligarea Regatului Belgiei la plata cheltuielilor de judecată.
Motivele și principalele argumente
Comisia invocă trei motive în susținerea acțiunii sale, întemeiate pe încălcarea articolului 56 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene.
Prin intermediul primul motiv, reclamanta susține că acea cerință privind necesitatea ca activitatea de furnizare de forță de muncă să fie unicul obiect social al întreprinderii constituie un obstacol important pentru întreprinderile stabilite în alte state membre care ar fi autorizate să exercite acolo activități de altă natură. Astfel, această măsură obligă întreprinderile menționate să își modifice obiectul social pentru a furniza servicii, chiar cu titlu temporar, în Regiunea Bruxelles-Capitale.
Prin intermediul celui de al doilea motiv, Comisia arată că obligația unei întreprinderi stabilite într-un alt stat membru de a avea o anumită formă sau un statut juridic deosebit constituie o restricție importantă la libera prestare a serviciilor. Obiectivul protecției lucrătorilor, invocat de pârât ca justificare ar putea de fapt să fie afectat de măsuri mai puțin restrictive, precum obligația unei întreprinderi de a demonstra că dispune de o asigurare corespunzătoare.
Prin intermediul celui de al treilea motiv, reclamanta critică, în sfârșit, obligația prevăzută de Regiunea flamandă de a deține un capital social de minimum 30 987 de euro, în măsura în care o astfel de cerință ar presupune faptul că anumite întreprinderi stabilite în alte state membre ar putea fi determinate să modifice capitalul lor social pentru a furniza servicii în Belgia, chiar cu titlu temporar. Or, mijloace mai puțin stricte, precum o garanție sau încheierea unui contract de asigurare ar permite pârâtei să atingă obiectivului protecției lucrătorilor pe care îl urmărește.
Full & Egal Universal Law Academy