15.9.2014
RO
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene
C 315/48
Ordonanța Tribunalului din 24 iunie 2014 – PPG și SNF/ECHA
(Cauza T-1/10 RENV) (1)
((„Acțiune în anulare - REACH - Identificarea acrilamidei drept o substanță care prezintă motive de îngrijorare deosebită - Lipsa afectării directe - Inadmisibilitate”))
2014/C 315/81
Limba de procedură: engleza
Părțile
Reclamante: Polyelectrolyte Producers Group GEIE (PPG) (Bruxelles, Belgia) și SNF SAS (Andrézieux-Bouthéon, Franța) (reprezentanți: inițial K. Van Maldegem și R. Cana, ulterior R. Cana, avocați)
Pârâtă: Agenția Europeană pentru Produse Chimice (ECHA) (reprezentanți: M. Heikkilä, W. Broere și T. Zbihlej, agenți, asistați de J. Stuyck și de A.-M. Vandromme, avocați)
Interveniente în susținerea pârâtei: Regatul Țărilor de Jos, (reprezentant: B. Koopman, agent) și Comisia Europeană (reprezentanți: E. Manhaeve și K. Talabér-Ritz, agenți)
Obiectul
Cerere de anulare a Deciziei ECHA de identificare a acrilamidei (CE nr. 201-173-7) ca substanță care îndeplinește criteriile prevăzute la articolul 57 din Regulamentul (CE) nr. 1907/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 decembrie 2006 privind înregistrarea, evaluarea, autorizarea și restricționarea substanțelor chimice (REACH), de înființare a Agenției Europene pentru Produse Chimice, de modificare a Directivei 1999/45/CE și de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 793/93 al Consiliului și a Regulamentului (CE) nr. 1488/94 al Comisiei, precum și a Directivei 76/769/CEE a Consiliului și a Directivelor 91/155/CEE, 93/67/CEE, 93/105/CE și 2000/21/CE ale Comisiei (JO L 396, p. 1, Ediție specială, 13/vol. 60, p. 3), adoptată în temeiul articolului 59 din regulamentul menționat
Dispozitivul
1)
Respinge acțiunea ca inadmisibilă.
2)
Obligă Polyelectrolyte Producers Group GEIE (PPG) și SNF SAS la suportarea propriilor cheltuieli de judecată, precum și a celor efectuate de Agenția Europeană pentru Produse Chimice (ECHA).
3)
SNF suportă cheltuielile de judecată aferente procedurii măsurilor provizorii.
4)
Regatul Țărilor de Jos și Comisia Europeană suportă propriile cheltuieli de judecată.
(1) JO C 63, 13.3.2010.
Full & Egal Universal Law Academy