EUR-Lex -  62010TN0052 - RO

1.5.2010   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 113/48

Recurs introdus la 9 februarie 2010 de Giorgio Lebedef împotriva Ordonanței pronunțate la 30 noiembrie 2009 de Tribunalul Funcției Publice în cauza F-54/09, Lebedef/Comisia

(Cauza T-52/10 P)

2010/C 113/78

Limba de procedură: franceza

Părțile

Recurent: Giorgio Lebedef (Senningerberg, Luxemburg) (reprezentant: F. Frabetti, avocat)

Cealaltă parte în proces: Comisia Europeană

Concluziile recurentului

—

Anularea Ordonanței Tribunalului Funcției Publice pronunțate la 30 noiembrie 2009 în cauza F-54/09 Giorgio LEBEDEF, cu domiciliul în Senningerberg, strada Neie Wee numărul 4, L-1670, Luxemburg, funcționar al Comisiei Europene, asistat și reprezentat de avocat Frédéric FRABETTI, cu sediul în Luxemburg, strada Jean Bertels număril 5, L-1230, având domiciliul ales la cabinetul de avocatură al acestuia, împotriva Comisiei Comunităților Europene, reprezentantă de domnii J. Currall și G. Berscheid, în calitate de agenți, cu domiciliul ales la Luxemburg, pârâtă, având ca obiect o cerere de anulare a deciziilor din 15 februarie 2008, din 1 aprilie 2008, din 10 aprilie 2008, din 20 mai 2008 și din 14 iulie 2008 privind scăderea unui număr de 39 de zile din perioada de concediu la care recurentul avea dreptul pentru anul 2008;

—

admiterea concluziilor formulate de recurent în primă instanță;

—

în subsidiar, trimiterea cauzei spre rejudecare Tribunalului Funcției Publice;

—

pronunțarea cu privire la cheltuielile de judecată și obligarea Comisiei la plata acestora.

Motivele și principalele argumente

Prin prezentul recurs, recurentul solicită anularea Ordonanței Tribunalului Funcției Publice (TFP) pronunțate la 30 noiembrie 2009 în cauza F-54/09 Lebedef/Comisia prin care a fost respinsă ca vădit nefondată acțiunea prin care recurentul solicitase anularea unei serii de decizii privind scăderea unui număr de 39 de zile din concediul său anual pentru anul 2008.

În susținerea recursului formulat, recurentul invocă nouă motive, întemeiate:

—

pe încălcarea articolului 1 al șaselea paragraf din anexa II la statut și a articolului 1 alineatul (2) din acordul-cadru ce reglementează relațiile dintre Comisie și organizațiile sindicale și profesionale;

—

pe interpretarea și aplicarea eronată a conceputului de libertate sindicală;

—

pe fapte inexistente în 2008;

—

pe încălcarea Decizia din 28 aprilie 2004 a Comisiei de instituire a normelor de aplicare în ceea ce privește absențele din motive de boală sau de accident;

—

pe interpretarea și aplicarea eronată a noțiunilor „participare la reprezentarea personalului”, „detașare în cadrul sindicatului” și „delegație în interes sindical”;

—

pe denaturarea situației de fapt și a afirmațiilor recurentului, precum și pe inexactitatea materială a constatărilor TFP în ceea ce privește înregistrarea unor „absențe nemotivate” în SysPer2;

—

pe greșita interpretare a declarațiilor recurentului și pe o eroare de drept comisă de TFP la interpretarea noțiunii de „absență”, astfel cum este aceasta definită la articolele 57, 59 și 60 din statut

—

pe o eroare de drept comisă de TFP în aplicarea articolului 60 din statut, și

—

pe lipsa motivării în ceea ce privește diferite puncte decisive ale deciziei atacate.

Full & Egal Universal Law Academy