6.11.2010
RO
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene
C 301/53
Acțiune introdusă la 14 septembrie 2010 — ArcelorMittal España/Comisia
(Cauza T-399/10)
2010/C 301/84
Limba de procedură: engleza
Părțile
Reclamantă: ArcelorMittal España, SA (Gozón, Spania) (reprezentanți: A. Creus Carreras și A. Valiente Martin, avocați)
Pârâtă: Comisia Europeană
Concluziile reclamantei
—
anularea articolelor 1, 2, 3 și 4 din decizie, în măsura în care o privesc pe reclamantă;
—
cu titlu subsidiar, anularea amenzii aplicate ArcelorMittal España, S.A.;
—
cu titlu mai subsidiar, reducerea cuantumului amenzii aplicate ArcelorMittal España, S.A.;
—
obligarea Comisiei Europene la plata cheltuielilor de judecată.
Motivele și principalele argumente
Prin cererea formulată, reclamanta solicită anularea articolelor 1, 2, 3 și 4 din Decizia C(2010) 4387 final a Comisiei din 30 iunie 2010 în cazul COMP/38.344 — Oțel de pretensionare, prin care Comisia a constatat că reclamanta, împreună cu alte întreprinderi, au încălcat articolul 101 TFEU și articolul 53 din Acordul privind SEE prin participarea la un acord și/sau la o practică concertată continue în sectorul oțelului de pretensionare la nivel paneuropean și/sau la nivel național/regional. Totodată, reclamanta solicită anularea sau reducerea cuantumului amenzii care i-a fost aplicată.
În susținerea acțiunii, reclamantul invoca șase motive.
În primul rând, reclamantul susține că, în măsura în care amenda a fost aplicată de o autoritate administrativă care are atribuții de investigare și în același timp și atribuții de aplicare a sancțiunilor, Comisia a încălcat dreptul fundamental la un tribunal imparțial prevăzut la articolul 6 alineatul (1) din Convenția europeană pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale (CEDO).
În al doilea rând, potrivit reclamantei, Comisia a calculat în mod eronat amenda, ceea ce a condus la faptul ca i-a fost aplicată o amendă mai mare.
În al treilea rând, este eronată constatarea Comisiei în sensul că reclamanta a exercitat o influență decisivă asupra Emesa și Galyca înainte de luna decembrie 1997.
În al patrulea rând, Comisia a refuzat în mod nelegal să acorde reclamantei o imunitate parțială în temeiul articolului 23 din Comunicarea Comisiei din anul 2002 (1), deși reclamanta a prezentat dovezi concludente cu privire la durata și la gravitatea încălcării, îndeplinind astfel, cerințele impuse prin dispoziția menționată.
În sfârșit, reclamanta susține că, în mod eronat, Comisia a aplicat „creșterea specifică pentru a garanta caracterul disuasiv” prevăzută la punctul 30 din Orientările Comisiei din anul 2006 (2), care a condus la o majorarea nelegală a amenzii aplicate reclamantei cu 20 %.
(1) Comunicarea Comisiei privind imunitatea la amenzi și reducerea cuantumului amenzilor în cauzele referitoare la înțelegeri (JO 2002, C 45, p. 3)
(2) Orientări privind calcularea amenzilor aplicate în temeiul articolului 23 alineatul (2) litera (a) din Regulamentul (CE) NR. 1/2003 (JO 2006 C 210 p. 2, Ediție specială, 08/vol. 4, p. 264)
Full & Egal Universal Law Academy