27.10.2012
RO
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene
C 331/5
Hotărârea Curții (Marea Cameră) din 5 septembrie 2012 (cerere de pronunțare a unei hotărâri preliminare formulată de Cour d'Appel d'Amiens — Franța) — mandat european de arestare emis împotriva lui Joao Pedro Lopes Da Silva Jorge
(Cauza C-42/11) (1)
(Cooperare polițienească și judiciară în materie penală - Decizia cadru 2002/584/JAI - Mandatul european de arestare și procedurile de predare între statele membre - Articolul 4 punctul 6 - Motiv de neexecutare facultativă a mandatului european de arestare - Transpunere în dreptul intern - Persoană arestată resortisantă a statului membru emitent - Mandat european de arestare emis în scopul executării unei pedepse privative de libertate - Legislație a unui stat membru care rezervă facultatea neexecutării mandatului european de arestare cazului persoanelor căutate care au cetățenia statului respectiv)
2012/C 331/07
Limba de procedură: franceza
Instanța de trimitere
Cour d'Appel d'Amiens
Părțile din acțiunea principală
Joao Pedro Lopes Da Silva Jorge
Obiectul
Cerere de pronunțare a unei hotărâri preliminare — Cour d'appel d'Amiens — Interpretarea articolului 4 alineatul (6) din Decizia-cadru 2002/584/JAI a Consiliului din 13 iunie 2002 privind mandatul european de arestare și procedurile de predare între statele membre (JO L 190, p. 1, Ediție specială, 19/vol. 6, p. 3) precum și a articolului 18 TFUE — Mandat european de arestare emis în scopul executării unei pedepse privative de libertate — Legislație a unui stat membru care rezervă facultatea neexecutării mandatului european de arestare la cazul persoanelor căutate care au cetățenia statului respectiv — Discriminare fondată pe cetățenie
Dispozitivul
Articolul 4 punctul 6 din Decizia cadru 2002/584/JAI a Consiliului din 13 iunie 2002 privind mandatul european de arestare și procedurile de predare între statele membre și articolul 18 TFUE trebuie interpretate în sensul că, deși un stat membru poate, în cadrul transpunerii articolului 4 punctul 6, să decidă să limiteze situațiile în care autoritatea judiciară națională de executare poate refuza să predea o persoană care se încadrează în domeniul de aplicare al acestei dispoziții, acesta nu poate exclude în mod absolut și automat din acest domeniu de aplicare resortisanții altor state membre care rămân sau sunt rezidenți pe teritoriul său, indiferent de legăturile pe care le au cu acesta din urmă.
Instanța de trimitere, luând în considerare ansamblul dreptului intern și făcând aplicarea metodelor de interpretare recunoscute de acesta, trebuie să interpreteze dreptul național, în cea mai mare măsură cu putință, în lumina textului și a finalității Deciziei cadru 2002/584, pentru a garanta deplina efectivitate a acestei decizii cadru și pentru a ajunge la o soluție conformă cu finalitatea urmărită de aceasta.
(1) JO C 103, 2.4.2011.
Full & Egal Universal Law Academy