2.3.2013
RO
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene
C 63/3
Hotărârea Curții (Camera întâi) din 17 ianuarie 2013 (cerere de decizie preliminară formulată de Oberster Gerichtshof — Austria) — Georg Köck/Schutzverband gegen unlauteren Wettbewerb
(Cauza C-206/11) (1)
(Protecția consumatorilor - Practici comerciale neloiale ale întreprinderilor de pe piața internă față de consumatori - Reglementare a unui stat membru care prevede o autorizare prealabilă pentru anunțarea soldurilor)
2013/C 63/03
Limba de procedură: germana
Instanța de trimitere
Oberster Gerichtshof
Părțile din acțiunea principală
Reclamant: Georg Köck
Pârâtă: Schutzverband gegen unlauteren Wettbewerb
Obiectul
Cerere de decizie preliminară — Oberster Gerichtshof — Interpretarea Directivei 2005/29/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 11 mai 2005 privind practicile comerciale neloiale ale întreprinderilor de pe piața internă față de consumatori și de modificare a Directivei 84/450/CEE a Consiliului, a Directivelor 97/7/CE, 98/27/CE și 2002/65/CE ale Parlamentului European și ale Consiliului și a Regulamentului (CE) nr. 2006/2004 al Parlamentului European și al Consiliului („Directiva privind practicile comerciale neloiale”) (JO L 149, p. 22, Ediție specială, 15/vol. 14, p. 260) și în special a articolului 3 alineatul (1) și a articolului 5 alineatul (5) — Reglementare a unui stat membru care prevede necesitatea unei autorizații prealabile pentru anunțarea vânzării întregului stoc de mărfuri
Dispozitivul
Directiva 2005/29/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 11 mai 2005 privind practicile comerciale neloiale ale întreprinderilor de pe piața internă față de consumatori și de modificare a Directivei 84/450/CEE a Consiliului, a Directivelor 97/7/CE, 98/27/CE și 2002/65/CE ale Parlamentului European și ale Consiliului și a Regulamentului (CE) nr. 2006/2004 al Parlamentului European și al Consiliului („Directiva privind practicile comerciale neloiale”) trebuie interpretată în sensul că se opune ca o instanță națională să dispună încetarea unei practici comerciale care nu figurează în anexa I la directivă pentru simplul motiv că practica respectivă nu a făcut obiectul unei autorizări prealabile din partea administrației competente, fără a efectua totuși ea însăși o apreciere a caracterului neloial al practicii respective în raport cu criteriile prevăzute la articolele 5-9 din directiva menționată.
(1) JO C 226, 30.7.2011.
Full & Egal Universal Law Academy