9.11.2013
RO
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene
C 325/3
Hotărârea Curții (Camera a patra) din 12 septembrie 2013 (cerere de decizie preliminară formulată de Berufsgericht für Heilberufe bei dem Verwaltungsgericht Gießen — Germania) — Kostas Konstantinides
(Cauza C-475/11) (1)
(Libera prestare a serviciilor medicale - Prestator care se deplasează într-un alt stat membru pentru a furniza serviciul - Aplicabilitatea normelor deontologice ale statului membru gazdă și, în special, a celor referitoare la onorarii și la publicitate)
2013/C 325/04
Limba de procedură: germana
Instanța de trimitere
Berufsgericht für Heilberufe bei dem Verwaltungsgericht Gießen
Părțile din procedura principală
Kostas Konstantinides
Obiectul
Cerere de decizie preliminară — Hessischer Verwaltungsgerichtshof — Interpretarea articolului 5 alineatul (3) și a articolului 6 primul paragraf din Directiva 2005/36/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 7 septembrie 2005 privind recunoașterea calificărilor profesionale (JO L 255, p. 22, Ediție specială 05/vol. 8, p. 3) — Libera prestare a serviciilor medicale — Situație în care prestatorul se deplasează într-un alt stat membru pentru a presta serviciul — Aplicabilitatea normelor deontologice ale statului membru gazdă, în special, a celor referitoare la onorarii și la publicitate
Dispozitivul
1.
Articolul 5 alineatul (3) din Directiva 2005/36/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 7 septembrie 2005 privind recunoașterea calificărilor profesionale trebuie interpretat în sensul că nu intră în domeniul de aplicare material al acestuia norme naționale precum cele prevăzute, pe de o parte, la articolul 12 alineatul 1 din Codul de deontologie medicală al landului Hessen, potrivit căruia onorariile trebuie să fie adecvate și, sub rezerva unor dispoziții legale contrare, calculate pe baza clasificării tarifare oficiale a actelor medicale, precum și, pe de altă parte, la articolul 27 alineatul 3 din acest cod, care le interzice medicilor să efectueze orice publicitate contrară eticii profesionale. Totuși, îi revine instanței de trimitere sarcina să verifice, luând în considerare indicațiile furnizate de Curtea de Justiție a Uniunii Europene, dacă normele menționate constituie o restricție în sensul articolului 56 TFUE și, în cazul unui răspuns afirmativ, dacă acestea urmăresc un obiectiv de interes general, sunt de natură să asigure realizarea acestuia și nu depășesc ceea ce este necesar pentru atingerea obiectivului urmărit.
2.
Articolul 6 litera (a) din Directiva 2005/36 trebuie interpretat în sensul că acesta nu prevede nici normele de conduită, nici procedurile disciplinare care pot fi impuse unui prestator care se deplasează spre teritoriul statului membru gazdă pentru a și exercita, în mod temporar și ocazional, profesia, ci enunță numai că statele membre pot prevedea fie o înregistrare temporară automată, fie o afiliere pro forma la o organizație profesională sau la un organism profesional pentru a facilita punerea în aplicare a dispozițiilor disciplinare în conformitate cu articolul 5 alineatul (3) din această directivă.
(1) JO C 355, 3.12.2011.
Full & Egal Universal Law Academy